Arheologii sunt suparati pe taranii din comuna Sarmizegetusa. De-a lungul timpului, satenii au daramat zidurile templelor romane sa ridice cu piatra de acolo cocini si grajduri. Taranii au facut in orasul antic sapaturi pentru marmura, sa o sfarame si sa faca var.
ALEX NEDEA
Capaul, un batran la 77 de ani, cu ochi albastri si par alb pe piept. "Oriunde dai cu ranga, numaâ piatra. Dintr-aceea de la daco-romani, asa sa scrieti acolo, de la da-co-ro-mani", spune mosneagul. Ca la mai toate casele din sat, si-a facut omul gard si cocina din pietre marca Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zice ca bolovanii pe care i-a folosit pentru pereti, unii dintre ei mari cat roata carului, slefuiti, i-a scos din pamant, acolo unde sunt case ale romanilor. Capaul e "istoricul" satului. Portarul de la Amfiteatru zice ca e dintre invatatii Sarmizegetusei, are 7 clase "pe atunci, egale cu facultatea". Mosul stie ca pe langa ograda lui "o fost Dominitian si l-o batut Decebal", iar "cetatea" nu mai e, ca "vin si hunii, vin si gotii/vin potop-potop cu totii".
STATUI DE BRONZ AURIT. O mana de arheologi sapa sa dezgroape zidurile unei bazilici. Batranul arheolog priveste, de sub palariuta cu Marlboro, la zidurile inalte de doar jumatate de metru din fata. Atat a mai ramas din fostul forum. "Aici erau statui din bronz si din bronz aurit, coloane facute de mesteri adusi din Asia Mica. Era ceva senzational", spune profesorul Ioan Piso, cel care coordoneaza lucrarile la situl de la Sarmizegetusa. In palma de pamant de vreo sase metri lungime, unde o mana de studenti razuiesc centimetru cu centimetru, sunt patru gauri ca niste puturi. "Aici sunt gaurile moderne. Au sapat satenii, probabil dupa marmura, si au distrus stratificatia prin care ne dadeam seama de evolutia orasului", explica un alt arheolog. Piso spune ca exista dovezi ca in 1851 te puteai plimba pe strazi, pe langa casele care stateau in picioare. Atunci, peretii inca stateau in picioare. Au disparut. Din aceeasi piatra, romanii au facut temple, iar romanii - cocini.