x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Cocini facute din templele romane

0
23 Iul 2004 - 00:00

Arheologii sunt suparati pe taranii din comuna Sarmizegetusa. De-a lungul timpului, satenii au daramat zidurile templelor romane sa ridice cu piatra de acolo cocini si grajduri. Taranii au facut in orasul antic sapaturi pentru marmura, sa o sfarame si sa faca var.

ALEX NEDEA

Capaul, un batran la 77 de ani, cu ochi albastri si par alb pe piept. "Oriunde dai cu ranga, numa’ piatra. Dintr-aceea de la daco-romani, asa sa scrieti acolo, de la da-co-ro-mani", spune mosneagul. Ca la mai toate casele din sat, si-a facut omul gard si cocina din pietre marca Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zice ca bolovanii pe care i-a folosit pentru pereti, unii dintre ei mari cat roata carului, slefuiti, i-a scos din pamant, acolo unde sunt case ale romanilor. Capaul e "istoricul" satului. Portarul de la Amfiteatru zice ca e dintre invatatii Sarmizegetusei, are 7 clase "pe atunci, egale cu facultatea". Mosul stie ca pe langa ograda lui "o fost Dominitian si l-o batut Decebal", iar "cetatea" nu mai e, ca "vin si hunii, vin si gotii/vin potop-potop cu totii".

SUB CARTOFI. Taranii vorbesc despre "ala care o sapat in gradina" si a gasit doi lei de piatra, dupa Revolutie. Omul, ce sa faca cu ei? I-a vandut altuia mai instarit, care si i-a pus la poarta, sa fie frumos. Altul, povesteste Capaul, scotea cartofi din gradina acum patru zile, cand a gasit "mormantul lui Aurelian". Si unde mai pui ca Ion Farcas, cum il cheama, s-a pricopsit si cu oameni care-i pazesc curtea acum. "Acu’ nu stiu, Aurelian o fi murit asi?", se intreaba batranul deconspirator. Mai povesteste ca acelasi consatean a gasit in curte o groapa de "var dacic", ca a avut berechet cat sa-si tencuiasca casa, grajdul. Capaul e chiar invidios: "Daca o fost pe teritoriul lui, e al lui. Are noroc, dracu’ sa-l ia, ca e in setate". La Farcas Ion, in schimb, e liniste. Nici mormant, nici paza, nici var. Omul nu auzise de asa ceva. Zice ca nu la el, la altii sunt mormintele, si colo, si colo, ca doar cetatea are un kilometru. Care altii nu stie nici el. Taranii nu prea isi doresc descoperiri stiintifice in ograda lor, ca le e frica sa nu ii mute.

STATUI DE BRONZ AURIT. O mana de arheologi sapa sa dezgroape zidurile unei bazilici. Batranul arheolog priveste, de sub palariuta cu Marlboro, la zidurile inalte de doar jumatate de metru din fata. Atat a mai ramas din fostul forum. "Aici erau statui din bronz si din bronz aurit, coloane facute de mesteri adusi din Asia Mica. Era ceva senzational", spune profesorul Ioan Piso, cel care coordoneaza lucrarile la situl de la Sarmizegetusa. In palma de pamant de vreo sase metri lungime, unde o mana de studenti razuiesc centimetru cu centimetru, sunt patru gauri ca niste puturi. "Aici sunt gaurile moderne. Au sapat satenii, probabil dupa marmura, si au distrus stratificatia prin care ne dadeam seama de evolutia orasului", explica un alt arheolog. Piso spune ca exista dovezi ca in 1851 te puteai plimba pe strazi, pe langa casele care stateau in picioare. Atunci, peretii inca stateau in picioare. Au disparut. Din aceeasi piatra, romanii au facut temple, iar romanii - cocini.

LA SUPRAFATA

Arheologul Ioan Piso, cel care coordoneaza situl de la Sarmizegetusa, spune ca suprafata pe care se intindea orasul era de 30 de hectare in interiorul zidurilor si se intindea cu mult si in afara zidurilor. "Din tot orasul s-a descoperit doar 3%. In ritmul in care se investeste aici, Sarmizegetusa va fi descoperita in totalitate in 500 de ani. Am fi avut nevoie de bani sa cumparam o gradina de langa forum pentru a continua sapaturile, dar nu intereseaza pe nimeni ", precizeaza Piso.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de