x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

24 iulie 2004: Sarmizegetusa - Proprietarul de templu

0
24 Iul 2004 - 00:00

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Rezervatia de zimbri, dinozaurii pitici, biserica de la Densus sunt doar cateva dintre obiectivele turistice ale Tarii Hategului.

Taranii din Sarmizegetusa au devenit dupa Revolutie proprietari peste franturi de istorie. Si-au primit pamanturile inapoi cu tot cu zidurile Ulpiei Traiana.
SILVIU SERGIU

La Sarmizegetusa, zidurile fostului oras roman apartin celor care isi duc traiul pe aceste meleaguri. Fie ca ele au fost furate pentru case si cocine de porci, fie ca au fost retrocedate de stat o data cu terenurile agricole. Retrocedarea haotica a pamantului din primii ani de dupa Revolutie, in lipsa unor legi privind patrimoniul, a facut ca satenii sa devina proprietari pe zidurile fostului oras roman. Marea majoritate a lor a vandut bucati de pamant Guvernului, pentru ca sapaturile arheologice sa poata continua. Altii insa nu. Nu au renuntat la zidurile primite cadou de la stat. Nea Ion e unul dintre ei. Pe bucata lui de pamant nu gasesti doar ruine, ci un templu.

LA COASA. Ioan Stefanescu e un batranel care nu-si arata cei 67 de ani pe muchie. Nea Ion, cum il stiu vecinii, este pensionar, dupa ce toata viata a lucrat la Posta. E inca in putere si ii multumeste in fiecare zi lui Dumnezeu ca il tine sanatos. De dimineata pana seara, nea Ion trage la coasa pentru a-si hrani animalele din batatura. Are si o bruma de avere. Vreo 250 de ari de pamant si o lunca.

TERENUL. Bucata de pamant pe care se ridica falnic templul e mostenire de la bunicul sau. Cand au venit comunistii dupa el era doar un copilandru. Isi aduce insa bine aminte de ziua aceea. Templul a fost scos la lumina zilei dupa ce pamantul ajunsese proprietate a statului si multi ani s-a scormonit dupa izvoare istorice in pamantul lui nea Ion. Imediat dupa Revolutie si-a primit pamantul inapoi cu tot cu templu. Restul satenilor din Sarmizegetusa si-au impartit si ei frateste zidurile fostului oras roman. Templul lui nea Ion e de departe cel mai impresionant dintre vestigiile de la Ulpia Traiana. Cei mai multi sateni au vandut insa terenul statului, pe vremea cand ministru al Culturii era Ion Caramitru, pentru ca sapaturile arheologice sa continue. Unii au ramas cu terenuri foarte aproape de situl arheologic si vin cu brazda plugului pana aproape de ruine. Doar zece si l-au pastrat. Printre ei si nea Ion. A vrut sa vanda, dar a ratat doua ocazii pana acum. Cand autoritatile au venit pentru prima data in sat sa recupereze de la localnici zidurile fostei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, nea Ion era plecat cu treaba la oras. De curand a semnat un act de vanzare-cumparare cu statul, dar nu a primit banii si a ramas tot proprietarul templului. "M-am inteles cu cineva de la Bucuresti pa doua milioane aria. Nimeni nu mi-o trimis vreun banisor. Io stiu ce sa zic? Mai astept, poate or veni pana la urma."

OFRANDA

Templul aflat pe bucata de pamant a lui Nea Ion este inchinat lui Liber Pater. In mitologia romana, acesta era protectorul vitei-de-vie si al fertilitatii ogoarelor. Templul avea o forma rectangulara si o intrare flancata de doua coloane din gresie. A fost distrus in timpul razboaielor marcomanice, insa locul de inchinaciune al romanilor a fost refacut de Lucius Apuleius Marcus, decurion al Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.

RETROCEDAREA SITURILOR ESTE INTERZISA

Dupa 2001, legea de retrocedare a proprietatilor nationalizate de catre regimul comunist interzice restituirea acestora daca pe acele terenuri se regasesc asezaminte culturale sau situri arheologice. Drept compensatie, proprietarul de drept trebuie sa primeasca de la stat bani sau actiuni la societati comerciale profitabile. Reglementarile vor face parte din legea privind acordarea de despagubiri, care insa nu a trecut de Parlament. Suma totala estimata se ridica la aproximativ 5 miliarde de lei.

OFERTA

"M-am inteles cu cineva de la Bucuresti pa doua milioane aria. Nimeni nu mi-o trimis vreun banisor. Io stiu ce sa zic? Mai astept, poate or veni pana la urma" - Ioan Stefanescu
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   sarmizegetusa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de