x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

24 iulie 2004: Sarmizegetusa - Scormonitori dupa aurul dacilor

0
24 Iul 2004 - 00:00

Umbla cu "automate" dupa ei, imbracati in haine de camuflaj si-ti iau gatul daca te apropii. Sau sunt sateni care n-aveau dupa ce bea apa si acum isi coboara slapii din jeepane. Asta se vorbeste la carciuma in sat despre cautatorii de aur. Legende…

EUGENIA MIHALCEA

"Numai aici, mai sus, am mers dupa bureti. Erau trei la sapat. Cand i-am vazut, au tulit-o. Cand m-am intors am gasit numai raparaie, gropi de 50-60 de centimetri", povesteste Aurel cu ochii imbuibati, probabil de la alcool. Sta singur, la vreo 16 kilometri mai jos de Sarmizegetusa Regia, si isi imparte zilele intre carciuma si coliba. Primavara si toamna, programul i se mai tulbura: ii potcoveste pe cei trei-patru cai din sat. De doua ori pe an.

CUNOSCATORUL. "Dar n-or fi turisti, bade?", vine intrebarea asa, intr-o doara. "Asta m-a intrebat si Politia. Nu suntem prosti, domnita. Turistul casca gura la copaci, bea apa din izvor", se umfla in pene cunoscatorul. I-a mai intalnit pe cautatori pe Dealul Popii, cand s-a pus la pamant sa nu-l vada. Si la umbra unui nuc, acum 8-9 ani, a auzit asa, deodata, baz, baz. Pesemne gasisera ceva. I-au cerut voie sa sape, dar la final comoara era compusa din capace de la sticle de bere. Si cica l-au prins nu de mult si pe fiul unui stab de la oras, care cand a vazut politia si-a taiat urechea si si-a mancat-o.

URA SATENILOR. Dar nu numai povesti stiu a spune oamenii de la poalele muntelui. Localnicii din Orastie, dar si satenii din Gradistea se pizmuiesc intre ei pentru aur. Nici unul nu recunoaste ca a sapat vreodata dupa comoara, dar vecinul care si-a luat masina sigur a gasit aur. La Orastie sunt aproximativ 20.000 de locuitori, multi someri. Cu toate astea, peste noapte rasar vile, se dezvolta afaceri de succes, muritorii de foame devin peste noapte proprietari de case, jeep-uri si isi deschid magazine. Umbla vorba…

FOCURILE VII

In zona cetatilor dacice, in satele apartinatoare comunelor Beriu si Orastioara de Sus, circula legenda focurilor vii. Se spune, si martorii o confirma, ca in jurul Craciunului si al sarbatorilor de Sanziene pe versantii muntilor pot fi vazute focuri vii. Acolo unde arde focul, daca se sapa, cu siguranta se gaseste o comoara. Fenomenul are si o explicatie stiintifica: aurul ingropat se cocleste, formand adevarate pungi de gaz perfect retinute de solul lutos. Comorile sunt ingropate la mai putin de o jumatate de metru sub pamant. Cand gazul se acumuleaza in cantitati mari, se produce o autoaprindere care genereaza focul ce poate fi vazut de la mare distanta. Despre aurul ingropat - gasit cel mai adesea sub forma de monede (kosoni sau lysimachi) - circula si o alta legenda. Se spune ca, de obicei, aurul a fost ingropat in timpul invaziei romane de cate doi-trei-patru oameni. Acestia au jurat sa nu dezgroape aurul decat impreuna, facand legamant de blestem cu moarte asupra aceluia care va dezgropa fara ceilalti sau asupra altora care il vor gasi.

Sarmizegetusa

  • Sarmizegetusa se intindea pe 6 km2
  • Constructiile se aflau pe terase antropogene, unele sustinute de ziduri inalte de 14 metri
  • Orasul era alcatuit din trei zone distincte: doua cartiere civile si, intre ele, fortificatia si zona sacra

    Jurnal de campanie

  • Data plecarii: 21 iunie 2004
  • Distanta parcursa: 3.954 km
  • Localitati tranzitate: 385

    SILVIU SERGIU

    Dupa o noapte dormita la Hateg, ne trezim dis-de-dimineata pentru "a lua cu asalt" cele doua Sarmizegetuse. Ne impartim in doua echipe. Bogdan, Alex si cu mine atacam Ulpia Traiana, iar Florina, Eugenia si Karina, Regia. Impartirea nu este deloc echitabila. Pentru noi, baietii, este destul de simplu. Ulpia Traiana e la doar 18 kilometri de Hateg. Cu masina nu facem mai mult de 10 minute. Fara sa mai punem la socoteala confortul. Misiunea fetelor este mult mai grea. Cetatea daca Regia, cucerita de Traian in 105-106, e in inima muntelui, iar drumul pana acolo este anevoios. Eugenia tine mortis sa ia urma legiunilor romane victorioase in urma cu aproape doua milenii. Subiectele generoase din zona (carbunarii, tapinarii si cautatorii de aur) sunt la fel de pretioase cum era aurul dacic pentru imparatul Romei, pastrand bineinteles proportiile. Fetele sunt pasnice, spre deosebire de romani, iar in loc de care de lupta au la dispozitie dubita condusa de Lucian.

    Vor merge cu masina cat le va permite drumul, iar apoi vor continua pe jos. Pe drum sunt avertizate la modul foarte serios ca nu trebuie sa-si bage nasul in treburile cautatorilor de aur, care ar misuna noaptea printre ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia, cu aparatele de detectat metale pretioase. Un localnic ii spune Karinei ca nu care cumva sa foloseasca aparatul de fotografiat daca vrea sa ramana cu beregata intacta. Nici una dintre fete nu intra in panica. Sunt mai mult decat convinse ca nu este vorba decat de niste legende, umflate de romanii si a lor imaginatie proverbiala.

    Andreei ii revine misiunea de a se ocupa de dinozaurii pitici din Tara Hategului. Mai ales ca aflasem ca la Tustea putem vedea oua de dinozaur fosilizate.

    Magda ramane in Hateg pentru a face un material despre fabrica de bere si pentru a ajunge apoi la rezervatia de zimbri. Aici gaseste in prima faza un urs, cu botul vopsit in verde. Mos Martin mancase dintr-un recipient special, care fusese vopsit de cateva zile. Ursuletul nu se dovedeste a fi atat de amuzant. Magda afla ca recent se hranise cu mana unui turist care a vrut sa-l mangaie.

    La situl arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa ne imprietenim cu Florin. Este cel care vinde bilete turistilor.

    Ii explica ceva unui vizitator despre locurile care merita vazute. Turistul nu intelege mare lucru si atunci Florin ia o coala de hartie si ii deseneaza de mana o harta, dupa toate regulile cartografiei. Talentul sau ma lasa mut de uimire. Intre timp, Alex si cu mine aflam ca un satean este proprietarul unui teren pe care este un templu roman. Romania se dovedeste inca o data fascinanta. Ne amuzam copios. "Pai, ce sa faca omul? A vrut sa fie original. De ce sa isi construiasca o vila. Mai bine un templu roman. E mai cool asa!" Catre seara, echipa se reuneste si, intr-un tarziu, fiecare merge la culcare. Ne asteapta o noua zi pentru a descoperi Romania.

    DRUMUL CARAVANEI

    Etapa I - Hamangia

    Etapa a II-a - Histria

    Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

    Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

    Etapa a V-a - Podul Inalt

    Etapa a VI-a - Flamanzi

    Etapa a VII-a - Darabani

    Etapa a VIII-a - Humulesti

    Etapa a IX-a - Tihuta

    Etapa a X-a - Praid

    Etapa a XI-a - Corund

    Etapa a XII-a - Blaj

    Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

    Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

    Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

    Etapa a XVI-a - Petrila

    Etapa a XVII-a - Maglavit

    Etapa a XVIII-a - Izlaz

    Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti

    Etapa a XX-a - Cuca Macaii

    CUM NE PUTETI CONTACTA

    Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.

  • Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

  • Telefon: 021-224.55.48

  • Fax: 021-222.36.29

  • romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul
  • Citeşte mai multe despre:   etapa,   aurul,   descoperirea romaniei,   sarmizegetusa

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de