x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

26 iulie 2004: Petrila - Simbolul minerului din Valea Jiului se stinge

0
26 Iul 2004 - 00:00

Daca pasii te indreapta intamplator sau nu spre Valea Jiului ai sa constati ca ai intrat intr-o alta lume. O lume a griului fumului de carbune. O lume in care nu mai regasesti lumina de altadata din ochii oamenilor. O lume in care oamenii s-au resemnat. "Asta ne e soarta!", spun ei. Valea Jiului nu a murit. E doar in coma.

ANDREEA TUDORICA

In perioada Evului mediu, Valea Jiului era o zona saraca. Fara ogoare manoase si drumuri accesibile, satele erau cu greu populate si rare cat sa le numeri pe degete. De-abia in a doua jumatate a secolului trecut, o data cu descoperirea si exploatarea carbunelui aflat in cantitati foarte mari in subteran, Valea Jiului cunoaste o crestere demografica continua. In anul 1750 erau inregistrati 300 de locuitori. In cronicile vechi, Petrila apare (in anul 1733) sub denumirea de "In Sii In Petrila" "Dzii Petrila". Dupa unii autori, toponimul "Petrila" deriva din adjectivul latin "petrinus", ce se traduce prin "de piatra", in jur fiind multe toponime similare: Piatra Rosie, Pietrele, Petros. Oamenii locului, pastori si crescatori de vite pe plaiurile bogate in pasuni, foloseau "piatra neagra care arde" la incalzit si la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huila fiind intalnite chiar la suprafata.

DEPOPULARE. La Jiet, localitate ce apartine de orasul Petrila, s-au gasit urme ale exploatarii aurului aluvionar de catre daci si romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiti si dinari romani. Inceputurile exploatarii cu mijloace rudimentare a carbunelui din Valea Jiului se regasesc in anul 1840, cand fratii Hoffman si Carol Mederspach, proprietarii austrieci de mine din Rusca Montana, atrasi de bogatele zacaminte carbonifere, au pus bazele viitoarelor exploatari si intreprinderi miniere, continuand sa cumpere de la proprietari si tarani eliberati un numar mare de posesiuni miniere. Cu timpul, exploatarea zacamintelor carbonifere a dus la dezvoltarea zonei ca monoindustriala. Dezvoltarea industriei de extras si prelucrat carbune din zona a dus in principal la cresterea demografica. Astfel, daca in Petrila in anul 1820 erau 3.326 de locuitori, in anul 1977 erau 25.207. Incet-incet insa, in ultimii 15 ani, zona Vaii Jiului a cunoscut cea mai mare depopulare din cauza disponibilizarilor masive de la mine, care au crescut rata somajului. Astazi, Petrila are doar cu 600 de locuitori mai mult decat in anul 1977, an in care a si avut loc prima mare revolta a minerilor.

SIMBOLUL MINERULUI. Valea Jiului, principala zona miniera a tarii, este astazi simbolul minerului, simbolul innegririi sufletelor unor oameni care stiu cand intra in mina, dar nu stiu cand ies. Primele mine, respectiv exploatarea subterana a carbunelui, erau realizate de companii poloneze, germane si cehe, patronii acestora aducand muncitori din diverse regiuni ale Imperiului Habsburgic. In perioada comunista, muncitorii adusi in zona pentru minerit erau cu preponderenta din Moldova si au reusit sa se integreze cu populatia deja existenta aici. Dupa 1998, din cauza problemelor economice ale tarii, din cauza scaderii productiei de otel si fonta, precum si din alte motive, unele mine din Valea Jiului au fost inchise, iar altele sunt in curs de inchidere. Localnicii estimeaza ca minele din Valea Jiului se vor inchide pana in 2011 si ca se va incerca o reconversie profesionala a locuitorilor. Dar in acelasi timp sunt pesimisti in ceea ce priveste viata din Valea Jiului dupa 2010, din cauza saraciei din zona.

URME GETO-DACE. Primele vestigii istorice dateaza din perioada geto-daca, asa cum ar fi ruinele cetatii de la Banita, construita ca un avanpost strategic. La Jiet-Popi si Pestera Bolii au fost descoperite o serie de tezaure numismatice care atesta existenta unei civilizatii geto-dace pe aceste tinuturi. Tot ca o marturie a acestor locuri sunt si castrele de pamant din Varfu lui Patru si Comarnicel si drumul de piatra din Pasul Valcanului.

ATRACTII. Zona turistica din Valea Jiului este o regiune virgina. Aici se pot descoperi inca pesteri. Aici se mai pot descoperi lacuri glaciare, cum ar fi Galcescu. Aici se mai pot explora trasee montane inca neumblate. Aici este Straja, loc cunoscut de schiori. Aici se pot "cuceri" stanci pentru catarat inca nedescoperite. Aici se pot redescoperi cheile Jietului. Domnesc peste aceasta zona ursul brun, capra neagra, mistretul si floarea-de-colt. Linistea zonei montane este bruiata doar de turmele de oi si vaci scoase la pascut.

Zeci de turisti straini, in caravane, trec zilnic pe la stanile oamenilor din munti, cu dorinta de a cunoaste omul simplu si traiul acestora. Orice drumet aflat pe carari de munte este primit cu ospitalitate si nu este lasat sa plece pana nu gusta din balmos, jintita, smantana fiarta si din laptele proaspat de oaie.

PORTRET DE ORTAC

Minerul de Valea Jiului cara in spate nu numai istorie, dar si suferinte. "Minerul stie cand intra, dar nu si cand iese din mina." Minerul din Valea Jiului este resemnat. Privirea ii este trista. Este abatut. Mainile si chipul ii sunt negre. Sufletul este intunecat. De probleme. De griji. De saracie. De faptul ca nu are bani sa puna mancare pe masa la copii. De amenintarea sabiei numite "disponibilizare". Se asteapta alte 8.000 de disponibilizari in urmatorii ani. La 1 mai au fost disponibilizati 1.500 de oameni, iar la 1 august vor fi alti doua sute. Intr-o zona monoindustrializata, daca esti somer, esti pierdut. Cei ramasi locuiesc in colonii numite Dallas sau Bosnia, in blocuri fara caldura si apa calda. Nu mai stiu ce este curentul electric si apa calda. Au datorii de zeci de milioane de lei la intretinere. Ei nu se gandesc la viitor. Ei se gandesc doar daca mai au unde munci inca un an de zile.
Citeşte mai multe despre:   zonă,   valea,   valea jiului,   jiului,   descoperirea romaniei,   petrila

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de