x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

26 iunie 2004: Delta Dunarii - "Vedem primii soarele si ultimii dreptatea!"

0
26 Iun 2004 - 00:00
26 iunie 2004: Delta Dunarii -


  • Suprafata: 5.800 km2
  • Populatie activa: 12.000 de persoane
  • Transport: 600 de vase,
  • 50 de hoteluri plutitoare

  • Pescuitul reprezinta principala activitate din regiune, participand cu 3/4 din productia interna de peste.
  • Pestii sunt prezenti prin 65 de specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important atat stiintific, cat si economic.
  • Locuri de pescuit
  • Canalul Crisan - peste mic sau mare, Mila 23 - peste mic, Fortuna I (Sontea).

    "Vedem primii soarele si ultimii dreptatea!"

    Zi de zi, in zori, o nava de pescuit si barcile incarcate cu pescari ies in larg, la Talien, in apropierea tarmului de la Sfantul Gheorghe. Acolo sunt puse capcanele din plase. Cei noua pescari sunt atent supravegheati din aer de pradatori. Pescarusii privesc pofticiosi prada oamenilor.
    MIHAI MUNTEANU, COSMIN BABII

    Orele 4:30. Pontonul pescaresc din Sfantul Gheorghe. Soarele nu a rasarit inca, iar afara adie un vant rece. Vasul de pescuit Cirus se pregateste de iesirea in larg. Acolo unde Dunarea devine una cu marea. Masinistul micului dar robustului vaporas face motoarele sa duduie. La cativa metri de luciu de apa, o barca lunga asteapta cuminte sa fie remorcata. Agitati sunt doar cei noua oameni din ea, imbracati in costume aidoma celor militaresti de camuflaj. Pecarii se agita care incotro, luptandu-se cu franghiile si debarasand fundul barcii. Fac loc pestelui care peste doua-trei ore, la intoarcere, se va zbate printre cizmele lor de cauciuc. Cirus se desprinde pe nesimtite de tarm, tragand dupa el ambarcatiunea cu cei noua pescari. Pentru ei, totul este rutina. In fiecare dimineata povestea incepe si se termina la fel. Singurul care isi permite sa fie capricios este norocul. Sunt zile in care barca de 5 tone se intoarce plina ochi cu peste, asa cum ar putea reveni la mal aproape goala. "Cum o fi voia lui Dumnezeu", ne spune sfatos seful brigazii de pescari, Afanase Sidorencu.

    Locul in care Dunarea devine Mare

    Ne indreptam spre intinderea nesfarsita a marii. Intr-un limbaj mut, semnele diminetii prevestesc pescarilor o zi senina. Si teribil de calduroasa. Zgribuliti pe puntea vasului, asteptam nerabdatori razele soarelui. Parca venit ca sa ne incurajeze, Ion Nistor, masinistul de pe Cirus, apare langa noi zambind. "Au fost ape linistite zilele acestea. Este cald. Nici prea cald nu e foarte bine, nici prea frig. Pestilor le plac apele calai. Poate avem noroc in dimineata asta", ne spune el.

    La ora la care noi am iesit la apa, pescarii independenti se retrag de pe canalele Deltei. Tot ce-au prins a muscat in timpul noptii, pe racoare, cand lumina zilei si caldura nu trimit pestii in malul de pe fundul apei. La fel, si noi mergem sa vedem ce s-a prins in plasele pescaresti pe timpul noptii. Cirus strabate, in zgomotul motoarelor Diesel, gura de varsare a fluviului. Intram in Marea Neagra, care in aceste zone isi pierde gustul sarat. Ca un prim si ultim tribut adus Dunarii.

    Rasaritul

    Rasaritul soarelui insangereaza apele linistite ale marii. Linia orizontului ne subjuga privirile. Spectacolul victoriei de zi cu zi a luminii este fascinant. Seful brigazii pescaresti ne confirma ceea ce meteorologii de la Gura Portitei ne spusesera inainte cu o zi. Aflandu-se in zona de extrema estica a tarii, in Delta, soarele rasare cu patru minute mai devreme decat la Bucuresti. Luminile rosiatice care se inalta din valurile marii il fac pe Afanase Sidorencu sa exclame hatru: "Noi vedem primii rasaritul soarelui, si ultimii dreptatea!". In spatele pescadorului, barca remorcata de acesta taie apele in liniste. Rasetele oamenilor se aud pana la noi, cei de pe nava. Regretam ca nu le intelegem glumele matinale, rostite in limba ucraineana. Cirus trece pe langa o centrala eoliana dezafectata, al carei schelet de metal troneaza macabru la tarmul marii. Satenii din Sfantul Gheorghe l-au denumit "turnul lui Zoe", pentru ca fiica lui Ceausescu a fost initiatoarea construirii sale in acel loc.

    Talienul

    Vaporasul nostru taie hotarat apele, indreptandu-se spre locul in care pescarii au amenajat un talien maritim. Acesta este un ansamblu ingenios, construit din pari infipti pe fundul marii ce leaga intre ele plase uriase de pescuit. Aidoma unui tarc. Din valuri nu se vad decat stalpii de lemn adusi din Babadag si capetele de navod. Angrenajul insa se afla la fundul marii, iar plasele de pescuit se intind pe zeci de metri, pana la tarm. Principiul dupa care functioneaza un talien maritim este simplu. Curentii care imping bancurile de pesti pana aproape de apa arunca vietuitoarele apelor direct in capcana pescarilor. Avand peste 300 de metri patrati, talienul din Sfantul Gheorghe are capacitatea sa prinda in zilele bune chiar si 30 de tone de peste. Alteori, doar cateva zeci de kilograme. Totul depinde de curentii maritimi. Acestia, la randul lor, de mofturile vremii. Iar vremea, astazi, nu a fost prea generoasa cu pescarii. In barca de 5 tone, oamenii depoziteaza aproximativ 200 de kilograme de hamsii. Muncesc, cu totii, facand aceleasi miscari. Plasa trebuie curatata de orice urma de peste. Apoi, talienul se reinstaleaza in aceleasi pozitii. In noaptea care urmeaza, valurile vor face noi victime.

    Noi specii

    Deasupra barcii pescarilor, la distanta mica de capetele acestora, zboara sute de pescarusi hamesiti. Simt mirosul pestilor, care inca se zbat pe fundul ambarcatiunii de transport. In afara de hamsii, mai sunt si alte vietati ghinioniste, cum ar fi meduzele sau calutii de mare. Vii sau moarte, "victimele colaterale" se reintorc in ape, aruncate de paletii manuiti de cei noua pescari. Stefan Cuzup, capitanul lui Cirus, ne spune ca acum 15-20 de ani se prindeau zeci de tone de peste pe zi. Numai ca, pe atunci, erau destul de putine specii. "Acum, au aparut noi feluri de pesti. Probabil ca sunt d-astia migratori. E drept ca nici apele nu mai sunt asa de mizerabile", conchide el.

    Printre hamsii

    Racoarea diminetii devine o vaga amintire, fiind inlocuita de o caldura naucitoare. Un albatros zboara in cerc si scoate sunete sacadate. Parca rade de noi. Dupa ce pestii se incarca in barca ocupata de cei noua oameni, aceasta este legata din nou de Cirus. Ne intoarcem la Sfantul Gheorghe. Am sarit in ambarcatiunea care transporta incarcatura de hamsii. Mirosul de peste ne intra in sange. Pescarii ne privesc curiosi, apoi incep sa vorbeasca intre ei in ucraineana. Ne dumirim ca nu vorbesc despre noi atunci cand auzim numele tarilor reprezentate la Campionatul European de Fotbal. Plutim pe langa barcute mai mici, in care consateni de-ai gazdelor noastre pescuiesc la carlig. Sau la "carmace" (carlige pentru moruni). Sunt pescari independenti sau colaboratorii firmei in proprietatea careia se afla Cirus. Dau la salau, somn si scrumbii.

    Batranul si marea

    Cel mai batran pescar din echipajul alaturi de care calatorim noi se numeste Ilie Marcu. Are 62 de ani, iar meseria a invatat-o de la 17. De atunci bate marea. S-a nascut la Sfantul Gheorghe. Este pe jumatate roman si pe cealalta ucrainean. Ca marea majoritate a oamenilor locului. Cel mai mare peste pe care l-a prins vreodata a fost un morun de 370 de kilograme. S-a intamplat in 1974. Mosul ne-a povestit ca atunci nu s-a asteptat sa-l captureze atat de usor. "Norocul meu a fost ca monstrul era foarte gras. M-am luptat eu cam multisor sa-l ridic in barca, dar cand am reusit mi-a fost la indemana sa-i fac felul. De greoi ce era, morunul avea miscari foarte incete. Intotdeauna mi-a fost mai frica de morunii mai usori. Aia de 100 de kile sunt cei mai periculosi. Daca nu ai experienta iti pot rupe barca", ne-a grait batranul pescar. Ii place cel mai mult sa pescuiasca pe mare. Pe Dunare se duce rar. Bucuria vietii lui sunt cei cinci nepoti ai sai care traiesc la Tulcea. "Pacat ca tineretul nu mai vrea sa invete sa pescuiasca. Toti pleaca la oras si nimeni nu mai ramane sa faca meseria asta dupa noi. Putini sunt cei care se incumeta. Trebuie sa ne ducem cu ei ca sa invete. Altfel n-ar veni pe apa", este de parere Ilie Marcu.

    Impatimitii apelor

    Matei Chirila, un alt veteran al pescuitului maritim, are 71 de ani. Este pensionar, dar de pescuit nu s-a lasat niciodata. E drept, iese pe Dunare, atunci cand are voie si este cu permisul in regula. "Am pescuit toata viata si pe mare, si pe Dunare. Si eu tot un morun imens am prins, dar al meu avea decat 100 de kile." Copiii lui Chirila sunt si ei plecati la Tulcea. De fapt, cam toti membrii generatiei noi din Sfantul Gheorghe au emigrat din comuna. Are o nepoata de 21 de ani, care este studenta, si un nepot de in clasa a VIII-a. Tovarasul de undita al lui mos Chirila este chiar fiul sau cel mare. Acesta a fost disponibilizat de la intreprinderea din Tulcea, unde lucra ca lacatus mecanic. Acum, isi ajuta tatal la pescuit.

    Cei mai tineri pescari din sat sunt Doru Trofimov, de 28 de ani, si Gavril Sidorencu, de 34 de ani. Traiesc pentru meserie.

    Nevestele incaseaza cecurile

    Pescarii alaturi de care am calatorit sunt angajatii firmei BLACK SEA STURGEON SRL. Societatea a investit zeci de miliarde in industria piscicola si in turismul zonal. Oamenii au venituri consistente, media fiind aproximativ 20 de milioane de lei pe luna. Uneori, daca au noroc, se castiga si 120 de milioane de lei. Pe apa conteaza priceperea si perseverenta. Oamenii sunt platiti cu cecuri. Cele care au insa dreptul sa ridice banii sunt mai intotdeauna nevestele lor. Toti accepta situatia si se amuza. Chiar si in ziua de salariu. Unul dintre ei ne-a marturisit printre hohote de ras: "Domne, pana in ziua de salariu, vine nevasta, ma ia cu frumosul, nu-mi iese din cuvant, e ca o catelusa. E, dar in ziua cu plata, nu mai am trai cu ea. Primul lucru pe care il aud cand intru pe usa este: "Magarule, du-te inapoi la carciuma, de unde ai venit!"".

    INVATACEII

    "Pacat ca tineretul nu mai vrea sa invete sa pescuiasca. Toti pleaca la oras si nimeni nu mai ramane sa faca meseria asta dupa noi. Putini sunt cei care se incumeta. Trebuie sa ne ducem cu ei ca sa invete. Altfel n-ar veni pe apa" - Ilie Marcu pescar, Sfantul Gheorghe

    MANDRIE

    "Cel mai mare peste pe care l-am prins vreodata a fost un morun de 370 de kilograme. S-a intamplat in 1974. Norocul meu a fost ca monstrul era foarte gras. Intotdeauna mi-a fost mai frica de morunii mai usori. Aia de 100 de kile sunt cei mai periculosi" - Ilie Marcu pescar, Sfantul Gheorghe

    La Gorgova, in inima Deltei

    Un sat de pescari din inima Deltei Dunarii e vizitat anual de turisti straini dornici sa experimenteze pe propria piele viata de acum o suta de ani.
    ALEXANDRU NASTASE

    Dunarea se deschide larg la Gorgova, in inima Deltei, parca ar fi o mama ce si-a pedepsit copiii (cele doua maluri) sa nu mai stea niciodata unul in apropierea celuilalt. Satul e intins si el la maximum, casele - margele de chirpici pe un colier de apa - se insira pe aproape un kilometru, de unde comuna se naste si pana in capatul opus. Cateva sute de suflete vietuiesc aici, respirand greu aerul zilelor apasatoare. Pe barbatii satului, Dumnezeu i-a lasat pescari, pana de curand toti faceau meseria, iar femeilor le-a dat pe mana intreaga gospodarie, casa, copiii, animalele, teama ca va veni ziua cand oamenii lor nu se vor mai intoarce acasa. Pana de curand, viata era grea. Pestele prins era dat la cherhanaua din sat, cu banii se traia. Acum, traiul a devenit crunt.

    Un kil de caras, 12 mii

    Concesionarea Deltei i-a amarat pe pescari si a redus preturile. Un kilogram de caras se ia la cherhana cu doispe mii de lei kilul, babusca face sase mii, somnul ti-l ia cu 40, asemenea salaul, stiuca se cumpara la 25.000 si crapul la 33 de mii. Singurii multumiti sunt ai de lucreaza la cherhana. "A fost un lucru foarte bun care s-a facut prin concesionarea Deltei Dunarii. Am scapat in sfarsit de braconierii aia nenorociti care erau peste tot si isi intindeau navoadele in tot locul. S-au reinmultit si pestii, iar pescarii, daca muncesc, pot scoate din nou un milion de lei pe zi, cum castigau inainte. E mai greu, dar stiu oameni care muncesc pana cad lati, dar au banii astia si cateva luni o pot lasa mai moale...", spune Doru Litrin, seful de ferma de la Gorgova. E combatut pe loc de oamenii care traiesc in sat. "N-avem de nici unele, e foame mare si de-abia ne descurcam de pe o zi pe alta. Ajutorul social e mic, nu vine la timp ca primaria e la Maliuc (comuna de care apartine satul Gorgova). Cu ce sa traim cand balta pe care a lasat-o Dumnezeu pentru toti au dat-o la oameni si aia ne interzic sa ne mai castigam painea?!", ne spun cativa sateni indignati.

    Un satean isi face pensiune

    Mai incolo o femeie marunta, Andiana Constandache, abia isi creste cei doi copii, al mare care e la scoala, dar nu ii place cartea, si fata, care e la gradinita in sat. "Sotul a fost motorist. Isi cauta de treaba de trei ani. Trebuie sa creasca si copiii mei, nu? Cu ce?", zice uitandu-se spre cer. Si mai incolo, un om se inchina la poarta bisericii din sat. Nu intra, ca popa e la Maliuc, de unde vine cam o data la doua saptamani. E din Tulcea, somer, si se roaga la poarta sa-l vada si pe el Dumnezeu. Singurul mai prosper din comuna e Gheorghe Ghitulescu. A fost tehnician la Tulcea si a facut in Franta niste cursuri de agroturism. S-a intors pus pe fapte mari, a obtinut credit de la banca si acum isi deschide pensiune. "Aicea vin turisti, dom’le, - zice - si multi din ei is straini. Lumea se intelege cu ei, astia vor liniste, sa nu se intample nimic, sa nu-i deranjeze nimeni, sa nu vada pe nimeni, vin sa se refaca. Oamenii ii duc sa dea la peste, sa se plimbe, ii lasa sa aiba grija de animalele lor", spune Ghitulescu. Strainii vin pentru ca vor liniste si sunt curiosi cum se traia acum cateva zeci de ani. Statia de apa din Gorgova e terminata din ’94, dar nimeni nu-si aminteste sa fi mers vreodata. Numai nea Gheorghe si-a pus hidrofor pentru pensiunea lui care se deschide la 15 iulie si care va costa 30 de euro pe zi. Nici doctori nu-s in sat. Dispensarul satesc are un afis cu programul doctorului Nicolae Jurja si un numar de mobil, pentru urgente, la care nu raspunde nimeni. In rest, cladirea e plina de balegar de vita, de nu poti sa te apropii. La Gorgova, pare ca Dumnezeu are nesfarsita rabdare cu oamenii. Viata trece aici fara conflicte mari.

    CONVIETUIRE

    "Aicea vin turisti, dom’le, si multi din ei is straini. Lumea se intelege cu ei, astia vor liniste, sa nu se intample nimic, sa nu-i deranjeze nimeni, sa nu vada pe nimeni, vin sa se refaca. Oamenii ii duc sa dea la peste, sa se plimbe, ii lasa sa aiba grija de animalele lor" - Gheorghe Ghitulescu Gorgova

    PE SCURT

    Curentii care imping bancurile de pesti pana aproape de apa arunca vietuitoarele apelor direct in capcana pescarilor. Avand peste 300 de metri patrati, talienul din Sfantul Gheorghe are capacitatea sa prinda in zilele bune 30 de tone de peste, iar alteori, doar cateva zeci de kilograme. Totul depinde de curentii maritimi, iar acestia depind de starea vremii. De exemplu, intr-o barca de 5 tone, pescarii pot depozita aproximativ 200 de kilograme de hamsii. Plasa trebuie curatata de orice urma de peste. Dupa aceste "pregatiri", talienul se reinstaleaza in aceleasi pozitii.

    DELTA DUNARII - GALERIE FOTO

  • Citeşte mai multe despre:   sfantul gheorghe,   gheorghe,   sfăntul,   oamenii,   barca,   pescuit,   descoperirea romaniei,   pescari,   cirus,   gorgova,   pescarii

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de