Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Are 82 de ani. De 70 lucreaza cu lemnul. De brad, de stejar. I-a fost probabil cel mai bun prieten. Mormintele din cimitirul Maglavit poarta simbolurile facute de el: troitele facute de nea Anghel al lui Draga.
ANDREEA TUDORICA
Prima troita a facut-o in urma cu 30 de ani pentru mormantul sotiei sale. De atunci satenii au inceput sa iubeasca troitele facute de nea Anghel al lui Draga. Crede ca de-a lungul anilor a facut peste 400 de troite pentru oamenii din satele si comunele invecinate. Toata lumea il cunoaste. A facut pentru cei din sat si cosciuge si usi de lemn. Acum este batran si nu mai poate sa lucreze. Copiii sai si tinerii din sat nu se arata interesati sa invete meserie de la nea Anghel. La cei peste 80 de ani este cocosat de greutati, iar degetele ii sunt in permanenta inclestate de la lucrul cu lemnul.
DE IMPRUMUTAT. Modelul troitelor l-a "imprumutat" din Bistrita acum multi ani, cand se ducea cu stupii in tara. Lumea din localitate nu este pretentioasa. Modelele cerute de sateni pentru troite sunt dintre cele mai variate. "Lumea vrea de obicei troite simple. Cu modele simple. Cine are bani vrea cu mai multe inflorituri. Dupa posibilitatile fiecaruia", spunea nea Anghel. Daca lucreaza cu materialul lui, troitele sunt mai scumpe. Ajung chiar la 4 milioane. Daca lucreaza cu materialul clientului, sunt mai ieftine, intre 2-3 milioane de lei.
REGRETE
Pensia lui nea Anghel al lui Draga este de 2 milioane. Spune ca se descurca cu acesti bani. Copiii lui nea Anghel al lui Draga nu vor sa invete lucrul cu lemnul. La fel si tinerii din comuna. "Probabil ca traditia se va pierde, dar n-ai ce sa faci. Cei carora o sa le dea mana probabil ca vor apela in alte parti pentru a se face troitele. Cine nu, crucea si atat."
PREGATIRE
"Mi-am facut si cosciugul, si troita de pe acum. Daca nu mi le fac eu, cine sa le faca. Copiii mei au treburile lor. Cand or sa ajunga si ei la batranete, vor face acelasi lucru. Isi vor face si ei probabil din timp cosciugele" - Nea Anghel
MAGLAVIT
Jurnal de campanie
DORU COBUZ
Cu doar cateva ore inainte de a pleca in caravana am intalnit un grup de oameni care mi-au vorbit despre Romania ca despre o tara foarte frumoasa, un picior de rai. Pe drum de la Petrosani spre satul minunilor din Dolj, Maglavit, m-am gandit mult la faptul ca, de multe ori uitam sa apreciem binecuvantarile lasate de sus, preocupati sa ne plangem de mila. In Valea Jiului oamenilor le-au fost impartite suficiente din minunatiile naturii, dar noi, romanii, reusim inca sa ne impotmolim in idei preconcepute. Karina a propus la un moment dat sa scriem despre potentialul turistic neglijat de cei mai multi dintre cei care au puterea de decizie, dar si de cei care ar putea invata sa se bucure de splendoarea Parangului. Abia am iesit din Valea Jiului ca una dintre masini a facut pana. Semn ca am lasat o datorie in urma?
Un drum de aproape 300 de kilometri ne-a epuizat, iar apusul ne-a gasit impartiti in doua tabere. La Cetate au poposit cei cinci din dubita lui Lucian - Karina, Magda, Andreea, Bogdan si Sorin - pentru a petrece doua nopti la 50 de metri de malul Dunarii. Mogos - lui nimeni nu-i zice Adi, mi-a specificat a treia oara - Nelu si cu mine ne-am cazat la Calafat. Am aflat ca ne lipseau doar pasapoartele si cate 4 euro in buzunar pentru a ajunge la Vidin, un loc despre care oamenii ne-au spus ca este "deja alta lume". Alta lume decat tara asta a noastra cu pacatele ei.
In hotel, ca in tot orasul, de altfel, lipsea apa rece, dar degeaba a incercat Mogos sa le traduca celor doua daneze care voiau sa se cazeze ca nu era vina administratiei hotelului, dupa cum se apara receptionera.
La Maglavit, pe malul Dunarii, primarul Ion Dinu s-a aratat surprins cand l-am intrebat de turisti. Adevarat, nimeni nu va veni sa caute printre buruienile din cimitir mormantul ciobanasului care l-a primit in stana sa pe "Mosuâ", dar nisipul fin de pe malul Dunarii poate oricand concura litoralul. Asa grait-am noi la finalul unei zile pline, dar poate ca suntem prea tineri si poate ca va curge apa sarata pe Dunare pana sa faca romanii croaziere pe fluviu.
DRUMUL CARAVANEI
Etapa I - Hamangia
Etapa a II-a - Histria
Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe
Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti
Etapa a V-a - Podul Inalt
Etapa a VI-a - Flamanzi
Etapa a VII-a - Darabani
Etapa a VIII-a - Humulesti
Etapa a IX-a - Tihuta
Etapa a X-a - Praid
Etapa a XI-a - Corund
Etapa a XII-a - Blaj
Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni
Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari
Etapa a XV-a - Sarmizegetusa
Etapa a XVI-a - Petrila
Etapa a XVII-a - Maglavit
Etapa a XVIII-a - Izlaz
Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti
Etapa a XX-a - Cuca Macaii
