x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei 29 iunie 2004: Letea - Banca Nationala Letea

29 iunie 2004: Letea - Banca Nationala Letea

29 Iun 2004   •   00:00

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume.

  • Locuitori - 4.760
  • Primar - Aurel Dumitriu PSD
  • Structura consiliului local: 7 consilieri PSD, 1 PNL, 5 PRM
  • 65 de masini inregistrate
  • Un liceu, o scoala generala, 74 de profesori
  • 74 de societati comerciale
  • 174 de dosare sociale
  • 40% somaj

    Banca Nationala Letea

    Situata in partea de nord-est a Deltei Dunarii, Letea este considerata padurea tropicala situata la cea mai nordica atmosfera din lume. Letea este cea mai veche rezervatie naturala declarata a Romaniei.
    ALEXANDRU NASTASE

    Ultimul sat romanesc udat de Dunare pe bratul Chilia este Periprava, micuta asezare de lipoveni. De acolo incepe miracolul: Padurea Letea. Se vede de departe, prin negura zilelor, mai tacuta decat inteleptii si mai inteleapta decat insasi viata. Uriasi copaci ce-si numara veacurile in inele neregulate de scoarta te intampina inca de la intrare. Trunchiuri nehotarate, plecate cand spre miazazi, cand inclinate catre miazanoapte intr-un joc al intamplarilor, fascineaza ochiul uluit al trecatorului neinitiat in tainele miracolului naturii si-al lui Dumnezeu. Amara si-ndelunga batalie pentru viata s-a dat aici cand veacul era inca tanar. O batalie nestiuta, sfasietoare si tragica a lasat mii de sicane si brazde in Padurea Letea. Tacuti si induratori, copacii ii poarta inca numele in trunchiurile lor.

    Batalia pentru viata

    Un scriitor spunea odata, mirat de Letea, ca niste uriasi din alte timpuri au poposit pe meleagurile Deltei si-au contorsionat ireversibil trunchiurile tuturor copacilor din padure. Povestea nu are nici un sambure de adevar. Acum cateva mii de ani, vegetatia Padurii Letea, abia formata, incepea o lupta pe viata si pe moarte pentru supravietuire. In desisul codrului, copacii si arbustii luptau pentru fiecare petic de lumina ce le trecea de coroana. Au supravietuit, ca-n viata, doar cei puternici si cei descurcareti. In incercarea de a trai, multe trunchiuri s-au contorsionat la nesfarsit, incercand sa-si faca loc in inghesuiala.

    Lianele din Letea

    Odata lupta incheiata, supravietuitorii si-au lins ranile, cicatrizandu-le cat au putut. A inceput o noua batalie, terminata insa mult mai repede. Pentru ca solul este bogat in humus, iar apa de subsol se afla la nici zece centimetri, plantele si-au aflat resursele vietii. Pasarile calatoare au adus apoi, de peste mari si tari, noi specii - cele mai multe tropicale - care au patruns, intai timid, apoi cu din ce in ce mai mult curaj, in padure. Asa au ajuns in Letea lianele. Spectaculoase si unice, se incolacesc lenese in jurul copacilor atarnand in voie in padurea din estul Europei. Astazi, in padure exista o diversitate fitocenotica: sunt cateva mii de specii vegetale, cateva zeci fiind unicat in Europa sau in lume. Este o adevarata Banca Nationala.

    Ingrijitorul padurii

    Viorel Rosca lucreaza din 1992 in Padurea Letea. Are 36 de ani, s-a nascut in comuna Rosetti, in buza padurii pe care o iubeste mai mult decat orice in lume. "Daca ar fi sa aleg intre stejarul cel batran si o stupinita firava care creste pe o duna de nisip din Padurea Letea, as spune ca pentru mine sunt egale amandoua. Imi plac la fel de mult, le ingrijesc la fel", marturiseste Rosca, in prezent seful Ocolului Silvic. Absolvent de Ecologie, a facut numeroase studii in padure si stie pe de rost fiecare pata de iarba din Letea. "Este un loc cu totul si cu totul deosebit. Aici se pot intalni stejarul pedunculat, stejarul brumariu, plopul alb, aninul, salcia, salcia pitica, paducelul, marul paduret, atatea specii rare de flori: orhidee, garofite, bujori, stupinite... In afara vegetatiei, sunt foarte mandru ca acum cativa ani am gasit in Padurea Letea un fragment de catarg de corabie, dovada cea mai pura a faptului ca marea inainta acum cateva mii de ani pana in aceasta zona."

    Hoteluri plutitoare, luxul biodiversitatii

    Sa te trezesti in fiecare dimineata in alt loc din Delta Dunarii, sa dormi pe ponton, protejat de tantari si ascultand stuful. Asa ceva ti se poate intampla numai daca te cazezi pe un hotel plutitor. Flota Deltei Dunarii cuprinde 50 de asemenea vase de agrement.

    Un hotel plutitor are de obicei intre 5 si 10 camere, cu 2-3 paturi, fiecare prevazuta cu grup sanitar, dus cu apa calda. Camerele se afla pe jumatate sub nivelul apei, iar deasupra lor se intinde salonul. Cine doreste sa pastreze contactul cu civilizatia are la dispozitie televizor, video si CD-player. Daca va inabusa caldura, aerul conditionat e oricand la dispozitie, iar barcutele cu motor - gata de voiaj pe canalurile inguste, sub salciile racoroase.

    Am intalnit un asemenea vapor aproape de Sulina. Plin de turisti francezi, pensionari plini de viata. Jean-Marc Vantournout se lauda ca el si-a adus prietenii din Lille, nordul Frantei, sa vada cu ochii lor ce inseamna bogatia naturii. Prefera sa voiajeze cu hotelul plutitor pentru ca intr-o saptamana, cat dureaza de obicei o asemenea excursie, poate vedea Delta din toate partile. Dimineata au fost cu barcile sa vada o colonie de pelicani despre care auzisera ca-i prin apropiere. Maine, hotelul va pleca spre Gorgova, sa vada si francezii lui cum arata un sat de pescari. Preturile ajung la 50 de euro pe noapte, incluzand si mancarea de peste. Oricum, pentru straini, banii nu-s o problema. Jean-Marc a colindat pe un hotel plutitor si Delta Nilului. L-au multumit si-acolo serviciile primite pe puntea hoteliera. "Fiecare delta in care am fost are specificul ei. In Egipt e mai mult o calatorie culturala in antichitate. Acolo, natura a fost mult modificata in favoarea turismului de lux. Pe cand in Delta Dunarii avem parte de o calatorie in diversitatea naturii. Aici e salbaticie."
  • ×