x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

29 iunie 2004: Letea - Morunita cu un milion de pui

0
29 Iun 2004 - 00:00

Sa auzi ca o pestoaica a nascut prin cezariana ti-ar parea o gluma buna. Si totusi, nu este. O morunita a suportat o asemenea operatie intr-un centru privat de la Isaccea.

MONICA IORDACHE

In luna aprilie, la Isaccea, s-a realizat pentru prima data in Romania, reproducerea dirijata la morun, sub supravegherea specialistilor de la o statie privata. Povestea incepe de la un pescar, Vanea Cuzub, care a prins o morunita de 170 de kilograme. Norocul a fost de partea lui, caci e greu sa supui morunul, un luptator pentru libertatea sa atunci cand se gaseste prins in carligele pescarilor, povesteste guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. A predat exemplarul la intreprinderea piscicola la care era angajat si a primit in schimb 150 de milioane de lei si, bonus, un ceas elvetian si o sticla de whisky. Transportata de la intreprinderea piscicola la o firma privata, cu o salupa rapida, morunita a fost supusa unei operatii de cezariana pentru a i se scoate icrele si a fost si botezata, Vanesa - dupa numele celui care a prins-o. I-au fost adusi si doi moruni, pentru a se realiza fecundarea artificiala. Icrele au fost amestecate cu lut galben ca sa nu se lipeasca intre ele si apoi fecundate cu laptii unuia dintre masculi. Au fost puse in vase de sticla, unde li s-a asigurat, prin computer, toate conditiile naturale de mediu. Inclusiv valurile, vasele fiind miscate astfel incat sa se produca miscarile naturale ale apei. La 14 zile au iesit puii de morun. Cu un cap imens si un corp cat un fir de ata, 90% dintre ei au supravietuit, astfel incat in vasele centrului de la Isaccea se gasesc acum 1 milion de pui, care sunt hraniti cu sute de kilograme de viermi de cultura. In cateva zile, cand vor ajunge la 15 centimetri, li se va da drumul in Dunare.

Rochia de mireasa

Mama eroina avea nu mai putin de 25 de ani si era la a treia reproducere in Dunare. Cand si-a lasat icrele, Vanesa si-a lasat si un rand de piele, specialistii zicand ca si-a lepadat rochia de mireasa. Morunul intra o data la cinci ani la reproducere in Dunare si apoi se intoarce in mare. Si morunita noastra este asteptata peste cinci ani sa se intoarca in Dunare si ca sa fie recunoscuta i s-a facut un marcaj pe corp si i s-a implantat un cip.

Specie amenintata

Alaturi de cega si nisetru, morunul face parte din familia sturionilor, pesti care au icrele negre. In Romania, morunul este pe cale de disparitie, sturionii fiind specia de peste cea mai afectata de braconaj. De aceea, in urma cu cativa ani, Ministerul Mediului a achizitionat un elicopter care sa survoleze cele 580 de hectare ale Rezervatiei Delta Dunarii pentru prevenirea braconajului. O caracteristica a morunului este ca depune peste 3 milioane de oua anual.

Echipa pentru etapa a patra, spre Marasesti

S-au incheiat primele trei etape ale Caravanei "Descoperirea Romaniei". Reporterii Jurnalului National au fost pe urmele Ganditorului de la Hamangia, in comuna Baia. O asezare veche de circa 5.000 de ani, care pastreaza urmele getilor, romanilor si grecilor. Au vorbit cu oamenii disperati din Babadag si au dat mana cu lipovenii din Jurilovca. Au trecut prin comuna Istria, aflata la 8 km de cetatea antica Histria. Au pescuit in Delta, au admirat Padurea Letea. N-au lipsit din periplu Sfantu Gheorghe si Sulina. Duminica, alti patru colegi au pornit in a patra etapa. Spre Namoloasa si la Marasesti, localitati cu rezonanta in istoria tarii. Spre Podul Inalt, si mai departe, in nord, spre Flamanzi si Darabani. Urmariti articolele reporterilor nostri si descoperiti cu ei alte locuri din tara.

Jurnal de campanie

ALEXANDRU NASTASE

Vineri 25 iunie. Ora 19:30. Parasim Sulina in goana salupelor rapide, a doua oara pe ziua de azi. Lasam in urma orasul ce odata a fost capitala Europei unite, astazi fiind macinat de somaj si saracie. Salupa zboara spre bratul Chilia, ne indreptam spre Periprava, ultimul sat romanesc pe care Dunarea il spala prin bratul sau nordic inainte de varsarea in mare. Periprava este un sat de lipoveni, dar ne-a intampinat cu un gulas traditional unguresc de toata frumusetea. A urmat un scurt razboi cu tantarii, mai rai si mai insetati decat toti cei pe care i-am intalnit in restul Deltei. In zorii zilei urma Padurea Letea.

Sambata dimineata ne-am intalnit cu ghidul: Viorel Rosca, un tip indragostit pana in maduva oaselor de Letea. Are 36 de ani, majoritatea traiti in padurea din Delta. Este seful ocolului silvic si cunoaste fiecare centimetru patrat din Letea. Ne-a explicat evolutia padurii, ne-a povestit despre lupta de supravietuire a arborilor, ne-a aratat plantele rare si cele unicat ce se gasesc in padure, ne-a dus sa vedem cel mai batran copac al padurii, un stejar vechi de peste 750 de ani. Am fi putut sta si doua sap-tamani cu Viorel Rosca, dar presiunea timpului si faptul ca fusese ales de curand consilier al comunei C. A. Rosetti il chemau la prima sedinta de consiliu. L-am urmat tacuti, urcati intr-un camion fara prelata, care ne ajuta din cand in cand, pe cei neatenti, sa cunoastem mai bine arborii padurii. Iesiti putin sifonati din batalia cu crengile, am descins in mijlocul sedintei de la scoala din Rosetti. Aici, alegeri pentru postul de viceprimar. Doar trei propuneri. Candidatilor le sticleau ochii de emotia turului de scrutin, emotii pe care le-am surprins pentru articole. Intorsi la Periprava, ne-am luat dupa-amiaza libera si-am mers la pescuit. Ne-am intors pe inserat, unii carand prada bogata, altii cu buza umflata. Norocul incepatorului nu ne-a suras in totalitate.

DRUMUL CARAVANEI

Etapa I - Hamangia

Etapa a II-a - Histria

Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

Etapa a V-a - Podul Inalt

Etapa a VI-a - Flamanzi

Etapa a VII-a - Darabani

Etapa a VIII-a - Humulesti

Etapa a IX-a - Tihuta

Etapa a X-a - Praid

Etapa a XI-a - Corund

Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

Etapa a XVI-a - Petrila

Etapa a XVII-a - Maglavit

Etapa a XVIII-a - Izlaz

Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti

Etapa a XX-a - Cuca Macaii

CUM NE PUTETI CONTACTA

Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.

  • Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

  • Telefon: 021-224.55.48

  • Fax: 021-222.36.29

  • romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul
  • Citeşte mai multe despre:   etapa,   descoperirea romaniei

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de