x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

30 iulie 2004: Islaz - Robi legati cu braul

0
30 Iul 2004 - 00:00

Rudarii de la Islaz au o istorie care inca mai lucreaza la eliberarea lor definitiva din sclavie. Dupa ce au fost dezlegati de pamantul pe care l-au muncit au fost nevoiti sa isi lase sufletul pe campuri sau in paduri muncind pentru o paine la fel de uscata ca aceea de la mosii. Stapani doar ai vietii lor, acestia robesc in continuare zilei de maine.

DORU COBUZ

Intr-o parte a Islazului se gaseste Rudaria, un cartier de cateva case. Aici au fost stabiliti de catre comunisti rudarii, altadata mesteri nascuti cu secera in mana. "Fara asta nu se poate face albie sau lingura", spune batranul Greier Paun (64 de ani) cu aerul ca imparte una dintre marile taine ale rudarilor. Vreme de decenii intregi asa si-au castigat traiul rudarii: cu mestesugul lemnului. Fostii robi au muncit in padure, iar in loc de bani primeau lemnul din care confectionau obiecte trebuincioase in gospodarii si pe care le vindeau prin targuri. Astazi prea putini mai sunt interesati de rodul muncii mesterilor in lemn. In afara de cateva linguri, un sucitor sau vreo doua scaune, nu mai vand tiganii aproape nimic. Priceperea muncita zeci de ani si-o mai demonstreaza rudarii acum prin targurile de arta traditionala si mestesuguri.

MESTESUG BATRANESC. In curtea batranului Paun traiesc opt adulti si patru copii, nepoti. Intr-unul din colturile ograzii, batranul rudar rindeluieste scandura si apoi o decupeaza pe o parte. Dantela ii zice mesterul. Doar asa mai reuseste sa castige un ban: se intelege cu cate un satean de-i face tocaria. Greier Paun este unul dintre cei mai vechi si priceputi mesteri dintre rudari, dar nu mai este cine sa-i duca stiinta mai departe. Are un baiat, dar care, in afara ca-si tine Dacia la un loc cu sculele batranului, nu are nici o alta legatura cu meseria care a ajutat neamul sa supravietuiesca. "Eu fac toate meseriile in lemn din lume", spune batranul Paun, inconjurat de nepoti. Se mai uita la el cum taie in temn cu aceleasi scule cu care o facea si tatane-su’ cu 50 de ani in urma. Mai are cate unul un gater in curte, mai stie altul sa bata un cui, dar mestesugari care sa dea forma lemnului sunt doar cativa batrani. Curtea lui Greier Paun este acum plina de solarii. Unul mai mic si doua mari. Rudarii cresc rosii, ardei, varza sau castraveti din samanta si pana la cules. Abia asa se descurca de au ce pune a doua zi in farfurie. De vandut nu prea au ce. Familia este mare si alt pamant nu au decat cel din curte.

SECRET PROFESIONAL. Stan Ilie este altul dintre batranii care au invatat cum se scobeste lemnul fara sa strice copaia. Haina jigarita, camasa care a fost in urma cu doua saptamani curata si pantalonii rufaiti il caracterizeaza pe batranul cu vocea sparta. Oasele proeminente si fata supta sunt ultimele semne ale barbatului voinic care intra in padure cu ani in urma pentru a alege cel mai bun lemn: salcia rosie sau plopul pentru a-i da viata. Sub haina si peste camasa batranul este legat cu un brau de piele uscata de ani. Asa a pomenit batranul. Dar explicatia este una cat se poate de practica. Tot stand aplecat asupra lemnului s-ar rupe de spate daca nu l-ar tine braul. Este acesta unul din secretele meseriei: acela de a griji de spate sa nu se "inmoaie" de la efort. Braul i-a legat zeci de ani la spate sa nu isi piarda sanatatea, dar si intr-o robie simbolica. Acum nici asta nu le-a mai ramas. Doar grija zilei de maine. Meseriasii nu mai au acum nici cautarea de odinioara, dar nici cu ce sa-si faca treaba dupa cum o spune batranul Stan: "Am avut o meserie buna, dar astazi nu-ti mai dau astia lemne nici sa pui pe foc..."

CARTIER NEVOIAS

Rudarii din Islaz traiesc in saracie, pentru ca nu au proprietati de mostenit, iar primaria nu le-a impartit decat cateva zeci de ari la fiecare. Cea mai importanta sursa de venit a comunitatii este ajutorul social. Dar, daca vreunul este prins ca munceste cu ziua - pentru 100, 150 de mii de lei pe zi, pierde banii dati de primarie. Nici macar cal nu are voie un rudar sa aiba pentru a primi ajutorul. Banii care sa le imbunatateasca traiul au pentru rudari sensul unei condamnari la saracie. De fiecare data cand ar incerca sa mai aduca ceva in casa sunt amenintati ca pierd venitul asigurat de primarie.

VIATA

Istoria rudarilor este o poveste a unor zeci de familii de robi lasati in voia sortii si a celor care au mai mult ca ei. Ei nu vorbesc limba rromani si prea putini stiu cate ceva despre locul de unde se trag ei. Atat cat isi mai amintesc si ei. Ani de-a randul, rudarii au locuit cu familiile lor in padure. Istoria lor la Islaz incepe in ceata vremii undeva pe insula Calnovat. In mijlocul padurii, in bordeie cat un mormant mai mare dormeau cu toata familia. Iarna era grea si de aceea autoritatile au decis sa-i mute de acolo pentru a nu pieri. Au fost adusi pe malul Dunarii si au fost plimbati cu tot avutul pana cineva a decis sa-i stabileasca intr-o veche moara. Doua camere de 4 metri pe 4 le-a fost casa pana primaria le-a dat pamanturile unde si astazi vietuiesc, asa-numitul cartier Rudaria. Prea putin in plus au si acum rudarii.
Citeşte mai multe despre:   bătrănul,   descoperirea romaniei,   rudarii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de