5 iulie 2004: Flamanzi - Si azi vor tot pamant!

Sade cu rabdare - de 100 ani tot are rabdare - pe treptele primariei. A adus cu el in suflet, in crestaturile palmelor si sub unghii toata averea lui: un fir de pamant caruia ii cauta intregul. E el, Taranul din Flamanzi. Si azi vrea tot pamant!

Nu trebuie sa-l cauti. E de ajuns ca intr-o zi de lucru sa opresti masina in fata Primariei. Il vei gasi acolo, cuminte, asteptand. Ce mai conteaza o zi, ce mai conteaza un an? A asteptat el sa treaca boierii... apoi comunistii... apoi un primar sau altul... Anii l-au lasat fara putere, drumurile, fara incaltari, dar el tot mai incearca pana va inchide ochii. Azi, cel care poarta crucea e Dumitru Bunzic; maine poate fi altul.

DESPARTITI. Batranului Bunzic, sufletul i s-a trezit din amortire o data cu starpirea comunistilor: PAMANTUL! Si a pornit in cautarea lui. Au trecut 14 ani si tot nu s-au intalnit. Nu-i ajuta nici soarta, ca nici unul dintre ei nu e mare, sa se vada mai bine: nea Dumitru e un cap si doua brate sub o palarie si niste ochelari; Pamantul - un imas cu o tarna, gradina, paraie si, basca, o puturoasa, care tate adunate nu fac nici trei hectare.

Prin 1992 au inceput sa se dibuie. Atunci, lui nea Dumitru Bunzic i-au spus unele, Arhivele Statului le cheama pe ele, ca in Registrul Agricol, la numarul 65, figureaza el, Pamantul lui. Se legitima cu procesul-verbal al Comisiei de Reforma Agrara a Plasii Sulita, judetul Botosani, de la 21 iulie 1947. A fugit la Primarie sa faca actele sa-l ia acasa, cand, ce sa vezi? Stapanii il logodisera cu altcineva. Cica sa-i dea altul in loc. Bunzic nu a descumpanit. S-a dus la judecata. Si judecatorul i-a dat dreptate. Apoi, mai-marii de la prefectura au dat si ei pe el in judecata si aceia au castigat.

Bunzic s-a dus la un judecator mai mare si iar dreptatea a fost de partea lui. Definitiv si irevocabil. Dar hartia pe care judecatorul i-a dat-o nu i-a fost de folos. Bunzic a platit impozit pentru Pamantul lui timp de mai multi ani, dar pamant nu a avut in acest rastimp. Acum sade pe treptele primarului si asteapta. In Flamanzi sunt inca 213 titluri de restituit, Primaria de aici fiind in litigiu cu doua comune invecinate, unde a fost arondat pamantul care a apartinut de drept flamanzenilor.

FLAMANZI

suprafata: 10.800 de hectare

locuitori: 11.878

5 scoli generale

un grup scolar industrial

o scoala de arte si meserii

150 de cadre didactice

10 medici

7 biserici

DREPT

"Suntem tarani, nimic de zis, dar avem si noi dreptul la pamantul nostru" - Ghita Atoderesei, flamanzean fara pamant

NEDUMERIRE

"Ce fac eu cu pamant acolo? Mai bine-mi dadea in Ucraina, era mai aproape, ma duceam cu avionul!" - Parintele Cornaciu, preotul din Flamanzi

INDEMN

"Imi spune lumea "Voi, flamanzenii astia, cand faceti o noua rascoala?". Da’ la noi, aia mai destupati la minte s-au dus la oras. Astora care am mai ramas ni se inchide gura repede, ca n-avem nici o putere" - Ghita Atoderesei, flamanzean fara pamant

POVESTE CU ARENDASI

Dumitru Bunzic e din Poiana, orasul Flamanzi. Dupa colectivizare, pamantul sau a ajuns in Durnesti, iar oamenii de acolo l-au luat ei in folosinta. Au oferit la schimb pamant la fostul IAS Albesti, in locul numit Odaie. Lor le-ar fi convenit, ca locul cu pricina e mai aproape de casa lor, dar pamantul de acolo e luat in arenda de doi arendasi care au facut acolo ferme de oi si vaci. Ceea ce statul, reprezentat de primaria in care e Comisia de aplicare a Legii 18, stia. "Au pus porumb, grau, cresc oi, exact ce ne trebuie si noua. Il munceste, il recolteaza, e un om foarte gospodar", spune Bunzic fara patima despre arendasul unde e pamantul sau. Dar el? El cand il va munci, cand il va recolta? "Suntem tarani, nimic de zis, dar avem si noi dreptul la pamantul nostru. Imi spune lumea "Voi, flamanzenii astia, cand faceti o noua rascoala?". Da’ la noi, aia mai destupati la minte s-au dus la oras. Astora care am mai ramas ni se inchide gura repede, ca n-avem nici o putere", se revolta un alt pagubit, nea Ghita Atoderesei. Alti flamanzeni au pamantul la Plugari si Frumusica, vreo 230 de hectare. Fostul primar nu s-a implicat in recuperarea lui. "Daca nu au intrat cu el in colectiv nu-l pot lua. Le-am spus clar ca nu le dau pamantul. Dar ei nu si nu. E, le-am dat, dar le-am dat 36 de hectare intr-un loc unde nu creste nimica", ne-a declarat Constantin Tarus. Primarul nou, Dumitru Micutaru, intrat in paine de vreo saptamana, promite sa negocieze un schimb de terenuri cu primariile din comunele invecinate. "Daca nu ajungem la nici o intelegere, apelam la judet", spune el.

RASCOALA DIN 1907 A IZBUCNIT AICI

De rascoala din 1907, flamanzenii nu stiu prea multe. Cea care stie povestea si o spune pentru toti cei care vin in Flamanzi sa intrebe este batrana Ecaterina Doaga, sora fostului invatator Simionescu. Batrana are 91 de ani si locuieste singura intr-o casuta darapanata. Povestea rascoalei o stie de la frate. El a vazut ce s-a petrecut si a povestit mai departe. "Boierul Sturza inchiriase pamantul unui anume Mochi Fisher, iar acesta a vrut sa scumpeasca darile. Trei duminici in sir au venit oameni din 17 sate sa faca contracte de arenda. In ziua aia a venit Iorgu Constantinescu, administratorul mosiei, a trecut prin fata Primariei si le-a spus oamenilor sa astepte, ca el se duce la cumnatul sau, la notar, Iorgu Ciornei. Oamenii s-au enervat si s-au luat dupa el. Strigau la cerdac sa iasa cainele ca altfel dau foc la casa. Iorgu a iesit cu servetul la gat si le-o zis ca o sa-i faca sa ajunga doua familii la o capra. Atunci, unul Dolhescu, de la Prisacani, l-o insfacat si l-o luat la bataie. Asa o facut. Si toti oamenii dupa el. L-au tarat in bataie pana la casa unde locuia alt administrator si acolo le-a iesit in cale cuconita de la oras, iar oamenilor le-a fost rusine si l-au lasat. S-au dus la casa boiereasca, unde au gasit doar camasarita si scortarul. Pe scortarul cela l-o batut. Dar in nici un caz n-o dat foc. Cineva i-o spus la mama mea, care era sora notarului Ciornei, sa inhame caii si sa-l ia pe Iorgu. Era batut cu ciomege, dar a avut caciula in cap si n-o murit. L-au dus la curte la Soresti si de acolo cu patru cai la Harlau, la doctor, si s-o vindecat. A murit peste cativa ani de antract. Asta e adevarul gol-golut. Nicidecum ca s-a dat foc si s-a omorat", povesteste batrana. Documente pastrate la primarie arata ca 41 de tarani au fost arestati in Flamanzi. Iar cand rascoala s-a extins s-a ajuns si la focuri de arma, la morti si raniti. Acum, in Flamanzi, pe locul casei boieresti, e un abator dezafectat. Conacul, facut muzeu, a ars. A ramas insa casa notarului Ciornei, de unde taranii l-au scos pe Iorgu, administratorul. In ea a stat invatatorul Simionescu, iar acum e locuita de un cioban.