Humulesti este un cartier al orasului Targu Neamt, aflat la aproximativ 35 de kilometri de Pascani.

In Humulesti, Ion Creanga nu are nepoti si stranepoti directi. Fiul sau Constantin a avut copii, dar viata i-a raspandit prin stainataturi. Barbatul din fata noastra este insa copie desprinsa din fotografia de pe peretele Casei Memoriale Creanga. Nu doar ca seamana cu autorul "Amintirilor", dar este membru al familiei sale (Apetrei) si are si o fata pe care o cheama Smarandita. A popii, ca tata-i preot.

Vasile Cojocaru este duhovnicul bisericii din Humulesti - "Sf. Nicolae", la a carei scoala Creanga a invatat primele litere din ceaslov. Un barbat intre doua varste, cu parul care mijeste a incaruntire, cu barbita si un zambet larg. E desprins din fotografiile pe care tocmai le vazuseram in casa memoriala de peste drum.

DESCENDENTE. Dupa mama se trage din familia tatalui lui Creanga, Stefan Apetrei. "Eu pomenesc la strabuni pe mos Chiriac si Anghelita, strabunicii mamei. Mos Andrei era cel cu pupaza, tineti minte? Celalalt frate era Chiriac. Zice Creanga "...Matusa Marioara era o femeie care scoatea mahmuru din om, nu ca matusa Anghelita a lui mos Chiriac...". Adica era rea de gura, intelegeti? De gura ei fugea si mahmureala din om", rade parintele in barba. Chiriac si Anghelita l-au avut pe Nicolae, care s-a insurat cu Ecaterina si l-au avut pe Niculai. Acesta este tatal Elvirei Apetrei, maritata Cojocaru si mama preotului.

ACTOR. Sunt cateva zeci de familii Apetrei in Humulesti, spune parintele Cojocaru, toti stranepoti de-ai lui Creanga. Ne arata pe pereti fotografii cu inaintasii sai, cei mai multi dintre ei preoti, si hartoage bine pastrate de catre biserica, pentru a-si proba spusele.

Si-a legat numele de Creanga de mic: a jucat copil fiind in scenete din "Amintiri", vocea sa a rasunat pe banda de la casa memoriala cateva zeci de ani. Facea trasnai ca toti copiii, nu doar ca Nica. "Apoi, da’ cate nu faceam! Cand la urzit, la cheptanus, eu trageam sa merg la Ozana, la baie, si vedeam cum trec copiii toti, numai eu nu. Apoi am fugit prin papusoi si eu tot asa ca Nica si m-am intors doar pe inserat, cand s-a culcat tata", isi aminteste amuzat.

"PUPAZOI" In armata, asemanarea sa cu scriitorul humulestean a inceput sa devina vizibila, dar colegii il strigau "Pupazoi". In prezent este membru fondator al Fundatiei "Creanga", face parastase anuale scriitorului si a reusit sa-l aduca in cimitirul satului si pe tatal lui Creanga, Stefan Apetrei, mort prin Targu Frumos, unde se spune ca avea pamant si plecase sa-l munceasca.

RASPOPIRE

Nica a lui Stefan Apetrei era de fapt inscris la scoala cu numele Ion Stefanescu. Spre mijlocul secolului al XIX-lea se trecea la numele de familie, iar Nica il obtinuse pe al sau dupa tata: Stefanescu. Numele de Creanga il va dobandi Nica din partea bunicului dupa mama, David Creanga, pentru a putea fi inscris la scoala de catiheti de la Falticeni. Si-l va pastra si ca diacon, si ca scriitor, si ca tata. S-a casatorit cu Ileana Grigoriu, fiica economului de la Biserica "40 de Sfinti" din Iasi. Casatoria l-a ajutat sa obtina diaconia si i-a adus un fiu, pe Constantin. A fost insa si sursa nenorocirilor sale. Roxana Josanu, muzeograful de la Casa Memoriala, povesteste ca Ion Creanga nu se intelegea deloc cu socrul sau, care, foarte zgarcit, il obliga sa stea intr-o anexa a casei lui, o casuta langa biserica.

Sotia nu a fost nici ea o alegere fericita. Era o femeie frumoasa si cu pretentii de oraseanca. Se imbraca provocator, cerea la opera, la petreceri, unde era curtata de barbati. De altfel, cand Constantin avea doar 6 ani, Ileana il paraseste pe Creanga si pleaca la barbatul de care se indragostise, Isaia Vicol, calugar la Manastirea Golia. Despre Creanga se scrie in presa ca, aflat la Manastirea Golia, ar fi tras cu pusca in ciori. Dar s-a demonstrat ca aceasta se petrecuse inainte ca Ion Creanga sa fi stat la Golia, deci nu el era faptasul. Biserica l-a chemat insa la judecata si Creanga nu s-a dus. Era 1871. A trimis potcapul inapoi la Mitropolie si a fost raspopit.

In prezent, Biserica Ortodoxa l-a reabilitat pe Creanga, reprimindu-l in randurile ei. Fiul sau Constantin s-a casatorit pe la Braila si a avut patru copii, cei mai multi plecati din tara, unul chiar profesor universitar la Oxford.

REA DE GURA

"Eu pomenesc la strabuni pe mos Chiriac si Anghelita, strabunicii mamei. Mos Andrei era cel cu pupaza, tineti minte? Celalalt frate era Chiriac. Zice Creanga: "Matusa Marioara era o femeie care scotea mahmuru din om, nu ca matusa Anghelita a lui mos Chiriac...". Adica era rea de gura, intelegeti?" - Vasile Cojocaru, preot

Pupezele, inlocuite de jocul pe calculator

"In Humulestii de azi, copiii sunt lesinati." Asa imi spune un humulestean pe care-l iscodesc sa vad daca urmasii lui Creanga sunt demni de nazdravaniile acestuia.

Dracii trebuie sa fi facut tot copilul, indiferent de varsta si de locul pe pamant unde se afla. "Da’ cate nu fac!", spun parintii. Si ofteaza fara sa dea amanunte prea picante. "Se duce la Ozana la scaldat si vine seara rupt de foame. Apai vrea sa mai doarma si la prietenii lui...", se plange doamna Niculina de Adi al ei.

Roxana, o fetita careia ii oprim pentru o clipa mersul pe bicicleta, sta bine la capitolul cumintenie. Ramane acasa si se joaca pe calculator Mario si Hercule. Fratii ei, in schimb..., se bat toata ziua.

FOTBAL. Red Alert si Race Force 7. Astea sunt pupezele si ciresele si pentru Sebi (13 ani) si Alex (14 ani), pe care-i gasesc pe malul Ozanei, dar cica au dezlegare de la parinti.

Cand ne mai imprietenim putin incep sa curga si dracoveniile. Odata, nazdravanii astia au pus 10 cuie intr-o scandura si au plantat-o in mijlocul drumului, capcana pentru cine o trece. "De unde era sa stim noi ca va trece tocmai vecinul, ca noi nu aveam nimic cu el... Era asa, ca sa radem", protesteaza si acum impotriva sortii pustiul. Scuza nu a tinut insa si in fata vecinului, care a venit la parintii lui Sebi ca sa fie despagubit. Noroc ca tatal nazdravanului are trei ateliere auto si i-a dat cauciucul omului. Sebi a ramas fara bicicleta care-i fusese promisa. "Am mai stat un an fara, dar dup-aia mi-a luat alta mai faina", se lauda poznasul.

Ghita si Andrei, mai mititei, isi fac si ei loc in discutie, doar la cascat gura insa, pentru ca nu-i chip sa aflu ce i-o fi trebuit lui Ghita sa-si rupa mana de trei ori si sa ajunga la operatie. Cei doi frati au reusit in plus sa taie si degetele de la mana aceluiasi Ghita, pe care Andrei le-a ras cu toporul incercand de fapt sa farame o jucarie. Atat aflam de la o "sursa" care se teme sa dezvaluie mai mult ca sa nu fie piscata mai tarziu, acasa.

CARTI CU LUPTE INTERSTELARE. Alex nu vrea sa vorbeasca despre nazdravanii. "Intrebati-ma mai bine ce scriu! Ca vorbim de Creanga scriitorul", ma pune la punct, amenintand chiar ca o sa se faca si el ziarist. Ma supun si aflu ca baiatul, tare la compuneri si slab la matematica, scrie legende despre cum a aparut ninsoarea, ba chiar si o carte cu extraterestri. E vorba despre viata intr-un complex stelar in anul 3000. Creaturile de acolo au forma unor viespi si-i ataca pe locuitorii de pe Marte cu vreo 40.000 de navete spatiale echipate cu arme sonice. Este ucis chiar comandantul pazei complexului stelar, si cand s-ar fi zis ca lupta e pierduta, martienii il nimeresc pe liderul viesparilor si tot roiul face cale intoarsa. Cand sa zic ca plec, ne incingem si la alte povesti. Sebi nu se lasa mai prejos in a-mi arata ca si el e scriitor. Povestea lui e cu pirati si cu o fata, Izabela, care gaseste o harta a bunicului ei si pleaca in cautarea unei comori. Il intalneste insa pe piratul Ochi Rosu, care o rapeste si vrea sa-i fure comoara. In plus s-a cam innorat si nazdravanii iau drumul spre casa.

In Humulestiul de azi, povestea merge mai departe

In Humulesti, urmasii neamului lui Apetrei si-au pastrat radacinile bine infipte in huma locului. Cei din sangele lui Nica respira azi cu pofta aerul locului unde au vazut lumina zilei. De fapt, alt aer nici ca li se potriveste mai bine. Astfel, povestea merge mai departe.

Pe cel mai in varsta descendent Apetrei l-am gasit acasa. Ziua in amiaza mare, mos Neculae, pe care toata lumea il stie dupa porecla Mamacu, era bagat prin dughenele din fundul ogradei. Din spatele gardului de lemn si-a facut aparitia un om inalt si spatos. Culmea, il scosesem din "laboratorul" lui de facut dulceata de nuci si de cirese. Cu fata ascunsa sub o palarie de paie cu boluri largi ne-a poftit, sprijinindu-si pasii inceti de un toiag mare, pe o banca la umbra. Nici nu-i dai 70 de ani cati zice ca-i are. "Ma chinuie reumatismul aista. Ce sa-i faci daca ingerii care-i duc geanta lui Dumnezeu au incurcat foile cu sorocul", intra Mamacu direct in vorba, zambind sugubat. Ii spun cu ce ganduri pe la el si ridica din sprancene a mirare. "Asa-i! Is cel mai mare din neamul Apetrei, din care s-o tras si Ionica, scriitorul nostru. Uite p-asi, prin gradina asta de sus, urca dealul spre teiul cu pupaza". Fara sa-l iscodim prea mult, mosneagul radiografiaza generatiile care despart prezentul neamului de vremea pe cand traia Creanga. Zice ca el se trage din fratele Chiriac Apetrei, "care a fost fratele lui Stefan Apetrei, tatal lui Ion". Cum ar veni, este cu Creanga un fel de nepot. "Daca ma credeti, pana m-au luat in armata de aici din sat, eu nu am calcat in casa unde s-a nascut. Nici nu stiam cum arata pe dinauntru. La catanie m-au luat ofiterii: "Ba, tu esti de la Creanga din neam. Si eu le ziceam ca da, ca doar imi povestisera ai mei. Dar nu prea stiam cum statea treaba", se destainuie batranul zambind. Abia cand s-a intors acasa s-a dus la muzeu si s-a amestecat printre turistii straini. Dupa aia a citit si povestile nemuritoare ale copilariei, puse pe hartie de inaintasul lui.

SOROC

"Ma chinuie reumatismul aista. Ce sa-i faci daca ingerii care-i duc geanta lui Dumnezeu au incurcat foile cu sorocul" - Neculae Apetrei, cel mai in varsta descendent din neam

CU NEGUSTORIA IN SANGE

Toata viata cat a lucrat la CENTROCOOP din Targu Neamt, Mamacu a delectat urechile colegilor cu povesti si bancuri, "ca sa ajungem mai repede la pensie". Acum le povesteste nepotilor ce e cu neamul lor. Zice ca familia Apetrei a fost mai mult de negustori. "Eu am dus-o bine mereu. Elvira, sora-mea, care are baiatul preot in sat, a facut tata viata casiuli din astrahan si le vindea in orasili mari din Moldova", se lauda Nicolae. Numai Constantin a ales calea Manastirii Sihastria. Razvan, nepotul sau, asculta cu ochii larg deschisi. Din cand in cand, baiatul mai umple paharul cu vin batranului, parca pentru a nu-l opri din povestea neamului lui. Are 11 ani si pana acum, chiar daca mai aude din cand in cand pupaza din teii gradinii, n-a reusit sa o prinda niciodata. Vrea sa se faca dentist. Si ca sa nu stim ce este poveste si ce nu, mama lui, nora lui Mamacu, se trage din neamul lui Danila. Neam care, ca si Humulestiul, cu ai lui Apetrei, e desprins si el din scrieri celebre.