x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Albastru de Nera

0
Autor: Cristian Stefanescu 14 Iul 2005 - 00:00
Albastru de Nera


"Sa faci bine si sa iti schimbi laboratorul", mi-a spus un amic, atunci cand, in urma cu mai multi ani, i-am aratat poze din Cheile Nerei. Albastrul ochiurilor de apa are nuante de verde, o combinatie de culori cum numai in Parcul natural Plitvice, din Croatia, mai poti gasi.

Dupa trei zile de sapat printre vestigii ale unei istorii mai indepartate sau mai recente, atestand o bogata traditie industriala ramasa, in mare parte, in amintire, Caravana Jurnalul National - Antena 1 - Zapp si-a luat ramas bun de la regiunea Oravita - Anina savurand o bogatie a locurilor pe care, cu exceptia unor accidente majore, nimeni nu o va putea fura sau distruge.
Natura a fost deosebit de generoasa cu acest colt de Romanie: intr-un relief de natura carstica, pe o lungime de 18 kilometri, unul dintre principalii afluenti ai Dunarii la intrarea sa in tara, Nera, si-a sapat drum din munte spre fluviu distrugand, in cale, portiuni bune din stanca pentru a lasa, in urma, un peisaj spectaculos: Cheile, unice nu numai prin salbaticia lor ci si prin bogatia florei si faunei. Pe o suprafata de peste 36.000 de hecatre, prin Muntii Aninei si Locvei, intre Sopot, pe Valea Nerei, si Sasca Romana, aproape de confluenta Vaii Oravitei cu cea a Carasului, Cheile atrag, anual, sute, chiar mii de turisti, unii veniti, pur si simplu, la un gratar de weekend, altii plasandu-si corturile la cele doua puncte principale de reper - Cantonul Damian sau Lacul Dracului. Acestora din urma, parcul national Cheile Nerei - Beusnita le ofera zeci de atractii - de la cascade de cascade, insirate pe sute de metri, pana la numeroase pesteri, de la specii rare de plante, specifice climatului submediteranean, cu un regim termic moderat (temperatura medie anuala apropiindu-se de 10 grade Celsius, asigurata si de vanturile ce bat dinspre vest, venind din directia Adriaticii), pana la diversele creaturi ale lui Dumnezeu care, de multe ori, numai in cele sase rezervatii declarate ale parcului (cea de-a saptea a fost propusa, urmand a fi recunoscuta ca atare) se mai regasesc.

STRAMT. Pentru a patrunde pe Chei, turistul trebuie sa treaca pe poteci agatate in peretele stancos sau prin tunele. Alaturi, in hau, Nera curge involburata

LACURI SI RAURI INVOLBURATE. Intrarile cele mai des folosite sunt cele venind dinspre Sasca si Potoc. In primul caz se traverseaza podul suspendat, poteca inaintand pe marginea peretelui de stanca, uneori foarte ingusta fiind, alteori prin tuneluri in vreme ce apa curge, in vale, involburata, la metri buni dedesubtul traseului, pana la Podul Beiului. Aici se intalneste cu drumul de tara ce vine de la Potoc.
Tot aici se afla bifurcatia de pe care se porneste fie spre Cheile propriu-zise ale Nerei, fie catre un alt loc spectaculos al zonei - rezervatia ce include lacul si "Ochiul" Bei si cascadele Beusnitei (aproape, la nici 30 de minute de mers pe jos).

La celalalt capat al Cheilor, atractia principala o reprezinta Lacul Dracului - o gaura adanca sapata de natura in stanca, plina cu aceeasi ireala apa de nuanta albastru-verzuie. Dracul, spune legenda, s-ar fi luat la intrecere, pe malul unei balti, cu un cioban, Necuratul declarandu-se convins ca poate praji un cap de berbec fara ca, la final, dintii sa fie vizibili. Esuand, dracul s-ar fi enervat atat de tare incat in locul in care a sarit in balta s-a cascat o prapastie fara fund. La drept vorbind, nu prea s-a laudat nimeni, pana in prezent, ca ar fi explorat in intregime albia lacului, care se intinde si intr-o pestera.

PERICOL. Constructia Termocentralei de la Crivina a reprezentat un real pericol pentru Cheile Nerei si celelalte obiective turistice din regiune (intre care rezervatiile Valea Ciclovei - Ilidia, Cheile Susarei si Bigar) insa falimentul ctitoriei ceausiste a reprezentat, una peste alta, un esec de bun augur.

Localizare Cheile Nerei


Zona dispune de un potential turistic amplificat de prezenta unor vestigii din epoca bronzului si din feudalism la Ilidia si la Potoc. Pentru a ajunge pe Cheile Nerei prin Sasca Romana, veniti, dinspre Oravita, pe DN 57B, in directia Moldova Noua, 15 kilometri, pana dupa iesirea din Racajdia, urmand sa faceti stanga la bifurcatia spre Ciuchici - Sasca, pe un drum judetean, asfaltat pentru alti 15 kilometri. Intrarea pe la Sopotul Nou se face parasind soseaua DN 57 ce leaga Iablanita (15 km de Herculane, directia Timisoara) de Oravita.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   cheile,   nerei,   cheile nerei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de