De 300 de ani, o familie de albanezi indulceste Slatina cu braga, halvita si inghetata. Pe la "Atletul albanez", cofetaria lui Hashim Memish, au trecut, de-a lungul vremii, artisti si ambasadori.
La "Atletul Albanez" nu arunci cu sulita dupa vreo bucata de halvita si nici nu trebuie sa alergi 400 de metri garduri pentru o inghetata de zmeura si lamaie. Asta pentru ca vitrinele "Atletului" duduie de halvita cu alune si torturi de inghetata. Hashim Memish este intotdeauna acolo sa-ti stinga setea cu o cana de braga ori de citronada rece-gheata. O face asa cum o facea si tatal lui, Daud Memish in urma cu zeci de ani. Retetele si meseria de cofetar-bragagiu se transmit din tata-n fiu, la fel cum, generatie de generatie, o familie de albanezi stabiliti in Slatina acum aproape 300 de ani isi pastreaza limba, traditiile si religia musulmana.CELEBRI. Amza Pellea si Nicu Constantin au gustat braga la "Atletul Albanez" |
|
PRET"Multi securisti si-au luat gradele spionandu-ne. Pe multi dintre ei i-am facut insa sa fie cei mai mari ascultatori de Europa Libera si cei mai mari consumatori de braga, halvita si inghetata" Hashim Memish bragagiu albanez |
Urmasii lui Skandenberg
Albanezii din familia Memish sunt mai slatineni decat multi locuitori ai Slatinei. Autoritatile ii considera un "stalp" al orasului, una dintre cele mai stabile si mai vechi familii de pe malul stang al Oltului.
Cand vorbeste despre cum au ajuns strabunicii lui la Slatina, Hashim isi rasuceste a poveste mustata sura: "Au plecat, imi zicea tatal meu, acum vreo 280 de ani din Llaci, de langa Kruja, vestita cetate a lui Skandenberg. Au luat drumul lui Tetovo, din Macedonia de astazi, dar timpurile tulburi i-au facut sa-si caute o alta casa". Au tot cautat calatorii un loc unde sa se stabileasca, pana l-au gasit. La Slatina.
"Le-a placut in Tara Romaneasca. Aici erau oameni calzi si primitori, care nu-i priveau urat pentru ca sunt venetici". Memishii si-au deschis afacerea pe care o continua si azi - cofetarie-bragagerie - si au tot batut drumul Slatinei pana in 1912, cand au hotarat ca aici este cel mai bun loc sa-si faca o casa. Un an mai tarziu, o intamplare cu iz de legenda avea sa le "boteze" firma cu numele "La atletul albanez". "Prin 1913, o echipa de luptatori turci, trimisi in Germania, la curtea kaiserului, de sultanul Abdul Hamid al II-lea, a trecut prin Slatina. Ajunsi aici, ca sa se distreze, cel mai voinic dintre ei a lansat o provocare localnicilor".
Cel care se incumeta sa lupte cu el si putea sa-l invinga primea un premiu promis, de 200 de napoleoni de aur. "Singurul care a indraznit sa-i accepte provocarea a fost unchiul meu, Sabit Memish, fratele cel mare al tatalui meu, o namila de arnaut. Dupa ce s-au luat la tranta si s-au luptat cat s-au luptat, unchiul meu l-a doborat pe turc si si-a incasat premiul. Banii nu i-a pastrat insa pentru el, ci i-a donat municipalitatii, in scopuri caritabile", povesteste Hashim. Explicatia generosului gest sta in faptul ca religia le interzice musulmanilor pariurile, dobanda si profiturile din jocuri de noroc.
Primaria Slatinei a apreciat gestul caritabil si a hotarat sa adauge la denumirea firmei Memishilor si cuvintele "La atletul albanez", "ca sa se stie ca suntem albanezi si nu turci, asa cum ne tot spunea lumea". 80 de ani mai tarziu, municipalitatea le-a recunoscut inca o data valoarea, acordand tuturor membrilor familiei Memish titlul de cetateni de onoare ai municipiului.
Braga pentru Rosapepe
Asa micuta cum e, pravalia albanezilor - pe langa care ai trece fara sa o bagi in seama daca nu te-ar imbia aromele dulciurilor - a fost vizitata de numeroase personalitati din Romania si strainatate. Multi dintre cei care s-au indulcit "La atletul albanez" au lasat si cateva cuvinte de multumire in "cartea de onoare", un caiet cu scoartele invelite in coperte de plastic. Doina Badea, Dan Puric, James Rosapepe (fostul ambasador al Statelor Unite), actori, cantareti, fotbalisti, politicieni si oameni simpli s-au semnat pe foile ingalbenite de vreme, cu aroma de halvita. Cei care n-au avut rabdare sa scrie si-au facut fotografii cu Memishii. Poze cu ambasadorul si delegatia oficiala ori cu Amza Pellea si Nicu Constantin stau si acum marturie pe peretele din spatele tejghelei. "Cinci cani de braga, una dupa alta, a baut Rosapepe. Nu se mai satura si-mi tot zicea «Thank you, mister Memish!»", rade Hashim.