Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Baraganul dintre bratele Dunarii
Fosta Balta a Brailei, astazi Insula Mare, este un loc castigat in batalia cu apele. Nu fara sacrificii. Digul de aici reprezinta locul de veci pentru mii de oameni care au muncit la ridicarea lui, multi dintre ei detinuti politici.
Fosta Balta a Brailei, astazi Insula Mare, este un loc castigat in batalia cu apele. Nu fara sacrificii. Digul ridicat aici reprezinta locul de veci pentru mii de oameni care au muncit la ridicarea lui, multi dintre ei detinuti politici. Cum treci cu bacul dinspre Braila spre Insula Mare, imediat in dreapta, te intampina un monument. A fost ridicat in memoria detinutilor anticomunisti adusi pe Insula la "reeducare" si care si-au gasit sfarsitul ridicand digul impotriva Dunarii. In Insula Mare a Brailei au existat la Gradina, Lunca, Salcia, Stoienesti si Stramba Veche mai multe colonii-lagare de exterminare a detinutilor anticomunisti. La Salcia, spre exemplu, au fost adusi cei mai "periculosi" detinuti, majoritatea preoti. Inainte de indiguire, toata Insula Mare cadea prada apelor o data la trei ani, iar de multe ori si la un an. Chiar si dupa retragerea apelor, aproape jumatate din Insula ramanea inundata. Asa ca, la sfarsitul anilor â50, s-a decis indiguirea Insulei. "La indemnul partidului, dupa o matura si chibzuita socotire, in Insula Mare a Brailei au fost concentrate o impresionanta forta umana si materiala si o puternica baza tehnica, care au prefacut miraculos insula dintr-un taram al nemiscarii, din locuri neroditoare destinate parca numai uzului turistic intr-un gigantic hambar al tarii", se arata in reportajul monografic "Insula Mare a Brailei - vatra de munca si de viata", editat in 1972 de Directia generala pentru agricultura a judetului Braila. IZOLAREA. S-a inceput cu diguri inalte de 1 metru pentru protejarea unor asezari omenesti - Frecatei, Bandoiu, Stramba, Salcia - , dar si a unor zone agricole. Indiguirea intregii Insule s-a facut in 1964, astfel ca in ianuarie 1965, Balta Brailei era inchisa apelor printr-o centura de pamant lunga de 162 km si devenea Insula Mare a Brailei. A fost prinsa in aceasta centura o suprafata de 72.173 de hectare, din care 69.241 au fost desecate si destufizate. In mai 1967 s-a infiintat IAS-ul Insula Mare a Brailei, care a inceput cu cultivarea porumbului si a continuat asa vreme de vreo 10 ani pe aproape 95% din suprafata arabila. Fiind necesara rotatia culturilor, s-a trecut apoi la grau, orz, floarea-soarelui si soia. Lucrau atunci in IMB cam 1.500 de salariati permanenti si peste 7.000 de zileri, iar toate muncile se faceau manual. Chiar si asa, productiile erau record, dupa cum se arata in reportajul monografic amintit, mai ales in ultimii doi ani ai cincinalului 1966-1970: "Astfel, in anul 1969, realizarile au urmat o linie continuu ascendenta, ele fiind considerabil mai mari in cu tot ce s-a obtinut in anii anteriori. De pe o suprafata de 35.028 hectare pe care s-a cultivat porumb s-a realizat o productie medie de 5.144 kg porumb boabe STAS la hectar, considerabil mai mult fata de sarcina de plan. In total, s-a realizat o productie de 180.000 tone de porumb fata de 131.950 tone cat prevedea planul, ceea ce a permis sa se livreze la fondul central al statului, peste plan, 48.236 tone de porumb". In realitate, cifrele erau mult mai mici, respectiv 1.000-2.000 kg/ha porumb. De altfel, nici in 1996, spre exemplu, cand nu se mai putea vorbi despre lucrari agricole facute manual, productiile medii la hectar obtinute erau de 4.630 kg porumb/ha.![]() |
DRUM. Prin culturile de cereale din Insula Mare
a Brailei trece soseaua spre comuna Frecatei |
Primul director al IAS-ului
![]() |
ATASAMENT. La 76 de ani, Grigore Mocanu nu vrea sa paraseasca Insula Mare a Brailei
|
Insula, in cifre
Insula Mare a Brailei este cuprinsa intre bratele principale ale Dunarii, Macin si Cremenea, avand in medie 60 km lungime si 20 km latime. In urma lucrarilor de hidroameliorare, 94,6%, respectiv 68.130 hectare din suprafata Insulei reprezinta teren agricol, 2,9% (2.070 ha) teren ocupat de lucrari, 2% (1.420 ha) constructii si drumuri si 0,5% (380 ha) lacuri. Din 1966, dupa indiguirea Insulei, suprafata arabila era de numai 23.710 ha (34,8%), pentru ca in 1971 sa ajunga la 66.150 ha (97,1%). Intreaga suprafata irigata este de 7.084 ha si este protejata de un dig de 23,5 km. In Insula se gasesc si doua comune - Frecatei si Marasu - carora le revine o suprafata agricola de aproximativ 3.000 ha la o populatie de 5.000 de locuitori.Vizite de lucru
Grigore Mocanu, primul director al IAS-ului, isi aminteste de vizita in Insula a lui Ceausescu, in 1968. "A fost prin Insula atat pe jos, la picior, cat si cu masina. M-a intrebat de ce am nevoie. Una dintre problemele mele cele mai mari era legate de oameni. Nu prea aveam specialisti, ca era greu in perioada respectiva sa pleci din locul in care primeai repartitia. I-am spus si am primit tot ce voiam." Ceausescu a mai fost in vizita in Insula Mare a Brailei si a trecut si cu elicopterul pe deasupra. Dar vizita din 1968 a fost cea care i-a ramas cel mai bine intiparita in memorie lui Grigore Mocanu.
Citeşte mai multe despre:
porumb, director, suprafaţă, grigore, insula, insula mare, mare brailei, descoperirea romaniei, mocanu, brailei, grigore mocanu
Ştiri din .ro
-
Cristina se afla în autobuzul 331 când a început să sune un telefon cu ringtoneul „Hai rămâi cu mă-ta”. Toți au rămas interziși când au auzit cine se afla la celălalt capăt al firului antena3.ro
-
Denis și-a cumpărat o casoletă cu piept de pui dintr-un hipermarket din Constanța. Când să-l gătească acasă, a zărit ceva mișcând în carne: Ieșeau unul după altul antena3.ro
PUBLICITATE