x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Borsa italiana

0
Autor: Victor Ciutacu 06 Iul 2005 - 00:00
Borsa italiana


Borsa are de ales intre Italia, turism sau platile compensatorii. Reducerea treptata a subventiilor la minerit a generat un exod fara seaman, 8.000 de borseni fiind numai in "Cizma". Nici frumusetea unica a zonei si nici posibilitatile ei de dezvoltare nu-i mai tin acasa. Rododendronii din Muntii Rodnei pot fi admirati si in concediu…

Oras cu traditie minereasca seculara, Borsa are, din pacate, de ales intre plecatul in Italia, turism sau plati compensatorii. Reducerea treptata, la presiunea FMI, a subventiilor de stat la minerit a generat un exod fara seaman. La aceasta ora, mii de borseni sunt plecati cu acte-n regula prin Europa. Aproximativ 8.000 sunt numai in Italia…

Plecam din Viseul de Sus de dimineata, pret de-un drum de numai 20 de minute, croiti sa vedem cum arata Borsa. Suntem ghidati cu amabilitate de Florian Gui, omul care le stie pe toate. Se prezinta simplu: "Gui de la cablu". Detine compania locala de televiziune prin cablu, fapt care se simte…

SANSA TURISMULUI. In primarie gasim o echipa tanara care ne asteapta. Primarul Cornel Stetco si vicele Ioan Timis ne povestesc usor amuzati ca numele lor de familie sunt doua dintre cele cinci ale zonei. Restul sunt exceptii. Plini de solicitudine, ne fac o scurta "schita-portret" a orasului. De la bun inceput, ca absolut toti oficialii pe care i-am intalnit in Caravana Jurnalul National - Antena 1 - Zapp, cei doi se plang de infrastructura si de putinatatea resurselor bugetului local (ca efect al inchiderii minelor). Sunt constienti - si o recunosc - ca, mai ales in contextul in care exploatarile lemnoase sunt in scadere, turismul reprezinta unica sansa de salvare a orasului.
Nadejdea e, in principal, in borsenii plecati afara, miile de "italieni" din Como si fratii lor de suferinta de pe intreaga arie a Europei. Multi dintre acestia au obiceiul ca, odata aranjati financiar, sa investeasca acasa. Pensiunile si hotelurile gata ridicate din complexul turistic, precum si atmosfera de santier de aici sunt marturii vii ale acestei stari de fapt. Dar orizontul cel mai mare de asteptare este dat de proiectul Borsa-Lunachaise, in suma de 6,5 milioane de euro, cu finantare mixta (Phare, Guvernul Romaniei, Consiliul Local), la finalizarea caruia statiunea ar trebui sa beneficieze de o partie de schi moderna, cu nocturna, telescaun si tun de zapada. Deocamdata, insa, viitoarea partie e nimic altceva decat un frumos peisaj de munte.

PRIORITATI FARA FINANTARE. Oameni de actiune, edilii borseni nu stau cu mainile-n san, ci se zbat, fac proiecte, acceseaza granturi. Mici si alea (cate 75.000 de dolari de la Fondul Roman de Dezvoltare Sociala), dar utile. Mai rezolvi cu ele o aductiune de apa, mai finantezi un proiect urgent, atat cat iti permit banii. Prioritati locale? O multime. Cele de grad zero sunt refacerea celor 7,5 km de drum pana la Baia Borsa (o "nimica toata" de 60 de miliarde, din care abia 1,5 miliarde au putut fi rupte de la buget si folosite la plombarea craterelor), reabilitarea iluminatului public si a fatadelor blocurilor, care stau sa crape.

VIITOR. Oamenii cu stare ai locului investesc vartos in domeniul turismului

DEZAMAGIRE. Odata iesiti din primarie, dupa ce uram politicos "Casa de piatra" unui cuplu venit sa-si gaseasca fericirea conjugala la starea civila, plecam val-vartej catre Baia Borsa, unde ne asteapta directorul Exploatarii Miniere. Barbat tanar si, dupa cum se poate lesne remarca, ambitios, Gavrila Mihali (alt nume din celebrul "top five") este la inceput usor reticent. Ne marturiseste ca-i extrem de deranjat de etichetarea generala a minerilor si este constient ca "efectul Cozma" a afectat nemeritat toata suflarea minereasca. Nu crede foarte tare in viitorul turismului din zona, lucru oarecum de inteles pentru un om care vede ca industria careia i s-a dedicat se prabuseste, iar alta - mai tanara si mai la moda - ii ia treptat locul. Intrebat care e solutia pentru renasterea Borsei, raspunde simplu: Italia. Cand numarul minerilor din zona scade, in 15 ani, de la 5.000 la 440, dezamagirea e cat se poate de fireasca.

RESEMNARE. Desi recent numit in functie si constient ca in 2007 vor mai functiona doar exploatarile nesubventionate, se zbate sa se incadreze in parametrii impusi de actionarul majoritar, de constrangerile bugetare si spune ca-si vede viitorul imediat tot in bransa: la inchideri si ecologizari de mine. "Concentratiile de neferoase n-au cum creste. Singura solutie pentru mentinerea exploatarilor miniere pe linia de plutire ar reprezenta-o investitiile in ultilajele performante, dar statul nu mai aloca bani in aceasta directie. Desi, peste tot in lume, mineritul e subventionat", conchide amar directorul Mihali. Ceva mai optimist, liderul sindical al acestei zone, pe numele sau - nu radeti - Mihali (Tiberiu, de aceasta data, fara legatura de rudenie cu directorul) spune ca el, personal, crede in viitorul unor exploatari miniere mici, private, nesubventionate, dar dimensionate corect din punct de vedere al personalului.

FAIMA
FOTOREPORTAJ - CLICK PE IMAGINE
Borsa este un oras situat in nordul extrem al Romaniei, in partea rasariteana a Depresiunii Maramuresului, inchis de Muntii Rodnei si Carpatii Rasariteni), 700-850 m altitudine, pe Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop, care leaga Transilvania de Bucovina. Clima este specifica zonelor montane, rece si umeda, cu precipitatii abundente, veri racoroase (aproximativ 15°C in iulie) si ierni reci (cam 7°C in ianuarie), temperatura medie anuala fiind de 7°C. Faima i-a fost adusa, intre altele, pe langa ametitoarele si incredibil de frumoasele peisaje, de biserica de lemn construita la 1700 (cu picturi murale datand din 1775), de aerul pur si intens ozonat, de izvoarele cu ape minerale carbogazoase sau continand fier, calciu si magneziu, recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in cel al bolilor renale.
De asemenea, statiunea mai este recomandata pentru tratamentul nevrozelor astenice si al tulburarilor respiratorii. In partea de est a Borsei, la poalele Masivului Rodnei, se afla un complex turistic deschis tot anul, preferat de practicantii alpinismului si sporturilor de iarna. Acestia pot beneficia de partii de schi cu grade variate de dificultate sau trambulinele omologate (una dintre ele, naturala, a doua ca marime din Europa), practicabile pana in aprilie-mai. Funicularul (1.920 m lungine si 500 m inclinatie) ajunge de la Complexul turistic la Poiana Stiol si, mai departe, cu ajutorul schi-liftului (790 m lungime) la varful Stiol (1.611 m).
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   borsa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de