x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cainii pescaresti de la pastravaria Potoci

0
Autor: Adrian Mihai 01 Iul 2005 - 00:00
Cainii pescaresti de la pastravaria Potoci


Apa Lacului Bicaz nu produce doar energie electrica. Anual de aici se scot 50 de tone de peste din pastravaria plutitoare de la Potoci. Uneori chiar si cate o tona pe zi. In luna decembrie sunt vandute 20 de tone de peste.

Cainii ciobanesti pazesc oile, iar carnea de porc este preferata romanului pentru masa de sfarsit de an. Iata doua convingeri care mi-au fost contrazise la pastravaria din Potoci, aflata la cativa kilometri de Barajul Bicaz. Sase caini pazesc aici pestele din bazinele care plutesc pe lac, asezate in forma de stea. Patru dintre ei nu au simtit niciodata pamantul sub picioare. S-au nascut acolo, pe insula plutitoare. Iarna trecuta, atunci cand apa lacului inghetase, curiozitatea nu i-a impins spre mal decat pana la jumatatea drumului. Ei nu latra lupul, ci "lupii de lac" atrasi de bogatia din apa. Orice barca straina care se apropie este semnalizata paznicului de cainii pescaresti cu un latrat puternic si hotarat. O parte din meritul ca in luna decembrie pastravaria livreaza aproape jumatate din productie le revine deci si lor. Mesele festive de sarbatori fac din ultima luna a anului luna de varf la Potoci. Din cele 50 de tone de peste, atat cat reprezinta productia anuala a pastravariei, 20 de tone se vand in luna decembrie. "Uneori scoatem si o tona pe zi", ne spune inginerul silvic Sorin Chitoi, seful pastravariei. Si de Pasti, si de Florii se face vanzare buna. Productia este destinata in mare masura pietei locale din judetul Neamt. Capacitatea ar putea sa fie mai mare, dar piata locala nu poate sa absoarba prea mult, desi pastravul de Potoci este foarte apreciat de localnici si a devenit o traditie la botezuri si nunti. Pentru a extinde activitatea, distributia se mai face si prin reteaua Metro, in principal in magazinele din zona Moldovei.

PASTRAVARIA PLUTITOARE. Specificul pastravariei este faptul ca ea se afla chiar in Lacul Bicaz. In apele lui sunt instalate "bazinele", un sistem de plase amplasat sub o structura metalica plutitoare. Aceasta este ancorata de doua maluri. Curentii lacului o plimba de colo-colo pe o distanta de 150 de metri, ne spune Chitoi. S-a mai intamplat ca din cauza furtunii sa cedeze un cablu, iar pastravaria sa se "adaposteasca" in golful vecin.

DIFERENTA. Seful pastravariei, Sorin Chitoi, spune ca pastravul "din liber" este mai bun

AVANTAJE. Cel mai important beneficiu al pastravariei plutitoare este faptul ca nu apar probleme din cauza viiturilor ca in cazul celor traditionale, de pe mal. Dezavantajul major provine insa din faptul ca apa se incalzeste foarte tare si ajunge in luna august la 23-24 de grade Celsius, iar uneori chiar la 27, in timp ce temperatura optima este de 18 grade. In iulie-august, din cauza caldurii, pestele nu mai este furajat decat cu hrana de intretinere, pentru ca nu mai ia in greutate. "In schimb, in perioadele in care il furajam in conditii optime are cresteri spectaculoase, pentru ca apa este foarte bogata in oxigen", ne spune Chitoi. Acesta este un alt avantaj fata de o pastravarie din beton, clasica, cu atat mai mult cu cat cel mai mare cost este dat de furaje. Deloc de neglijat este faptul ca nici cu bolile specifice pastravului nu au fost probleme, situatie frecventa in randul pastravariilor traditionale.

Pastravul "din liber" este mult mai bun, recunoaste inginerul silvic. Se mai intampla sa scape din bazin. Dupa numai o saptamana isi schimba gustul si culoarea. La Potoci lucreaza 10 oameni, in conditii de rentabilitate. Nu este mult, dar "intr-o zona destul de defavorizata", dupa cum descrie inginerul silvic zona Bicazului, orice loc de munca este un castig. Pastravaria de la Potoci se poate mandri cu faptul ca ea a fost luata ca model pentru cea de la Bradisor, din Valcea, dupa cum ne spune Chitoi.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   potoci,   pastravaria

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de