De la orasul lui Stirbei, la municipiul Calarasi

In perioada interbelica, la Calarasi se stabilea pretul graului, iar in anii â70, comunistii au ridicat aici un combinat siderurgic care se intindea pe 650 de hectare. Acum orasul se zbate in tranzitie, asteptand investitori si vremuri mai bune.

Aflat la putin peste 100 de kilometri de Bucuresti, la Calarasi, cercetarile arheologice au scos la lumina urme de viata omeneasca foarte vechi. Dar prima mentiune documentara a unei asezari la cotul Borcea dateaza din anul 1541. Mentionarea insa in documente a unei asezari pe actuala vatra a Calarasiului dateaza de pe vremea lui Mihai Viteazul. Era pe vremea aceea o mosie, proprietatea lui Dragu Postelnicul de la Slatioara. Mosia si satul Lichiresti, au ajuns in proprietatea lui Mihail Cantacuzino, care a dat-o Manastirii Coltea. La Lichiresti s-au stabilit, incepand din 1699 calarasii care aveau ca principala sarcina transportul corespondentei catre Constantinopol. De la acestia vine si numele localitatii, Calarasi. Port la Dunare din 1700, prin Calarasi se exporta sare si cereale. In perioada interbelica se ajunsese ca in port sa fie incarcate sau descarcate 35 de vagoane de cereale zilnic, orasul fiind renumit pentru numarul mare de magazii din lemn. Exista aici si o bursa de cereale, pretul graului in anii interbelici fiind stabilit la Calarasi. Cum odinioara gaseai carciumi la aproape orice colt de strada, urbei i se mai spunea si orasul celor 100 de carciumi.

MODEL. Dupa pacea de la Adrianopol din 1829, datorita pozitiei sale geografice, Calarasiul devine un centru economic si politic tot mai important in Campia Baraganului. In numai cativa ani, fosta micuta localitate devine un adevarat oras. Localitatea s-a numit o perioada Stirbei, in semn de recunostinta pentru domnitorul Barbu Stirbei care i-a ajutat pe calaraseni sa se emancipeze. Pana in 1852 orasul nu a fost unul liber platind chirie pentru terenul Eforiei Spitalelor Civile. Inaintea lui Stirbei, un alt domnitor, Alexandru Ghica, a incercat sa-i emancipeze pe localnici si din acest motiv Calarasiul era cat pe ce sa se numeasca Alexandria. Nu a reusit insa sa-i induplece pe eforii Spitalelor Civile sa rascumpere terenul orasului asa cum a facut Stirbei si s-a orientat catre alta urbe. Si in 1837 Ghica a pus bazele municipiului Alexandria (Teleorman) de astazi.

Dupa reforma agrara din 1921, cand suprafata maxima de teren pe care aveai voie sa o detii era de 500 de hectare, exceptie au facut doua mosii din zona Calarasiului, "ferme model de exploatare agricola". Una era a lui Ion Camarasescu, ministru in guvernul Take Ionescu si avea 2.500 de hectare. In 1936, mosia lui Camarasescu a fost data ca exemplu la nivel european. Cealalta ferma avea 2.000 de hectare si era proprietatea lui Aurelian Pana. Acum, pe o parte din locul mosiei se afla statiunea de cercetare de la Marculesti.

LOCURI DE MUNCA. Potrivit ultimului recensamant, Calarasiul are 73.500 de locuitori, iar rata somajului este, potrivit primarului Nicolae Dragu, de aproximativ 10%. Lipsa locurilor de munca i-a determinat pe multi sa paraseasca localitatea dupa Revolutie si sa plece in strainatate, in cautarea unei slujbe. Sunt aproape 1.600 de calaraseni in Napoli si vreo 500 la Roma (Italia), peste 2.000 in Spania. Si multi de care nu se stie exact. Cele mai multe slujbe in Calarasi sunt in confectii. In cele 42 de fabrici care functioneaza in lohn muncesc 5.600 de femei. Peste 600 de calaraseni lucreaza la FREFAB - materiale de constructii, vreo 500 la Avicola, 450 la Romplay, o fabrica de pal melaminat din plop, 520 in siderurgie la Tenaris, 400 la combinatul de celuloza si hartie. Lor li se adauga cei 600 de angajati din cele 30 de unitati de panificatie si patiserie din oras si alti 200 de la fabrica de zahar.

SCOLI. Tinerii care termina unul dintre cele sapte licee din Calarasi si vor sa se specializeze in agronomie, economie si administratie publica nu sunt nevoiti sa plece la facultate in alta parte, deoarece in orasul de la cotul Borcei sunt trei colegii universitare. Despre viata orasului si a judetului, calarasenii pot afla din singurul cotidian, din cele sapte saptamanale, de la cele doua posturi de radio sau de la una dintre cele doua televiziuni din localitate.

INVESTITII. Printre principalele investitii in municipiu sunt fabrica de sticlarie cu capital francez Saint Gobain Glass si programul SAMTID, in valoare de 3,5 milioane de euro, de refacere a retelei de apa potabila. Fabrica de sticlarie este o investitie de 120 de milioane de euro si va asigura circa 1.000 de locuri de munca. Ar putea fi data in functiune anul viitor, crescand astfel numarul unitatilor industriale din oras. Alte investitii importante sunt trecerea Calarasi-Silistra (Bulgaria) si proiectul Danubius Parc, un complex turistic intins pe 13 hectare.

FABRICA DE MEZELURI ESTE LIDERUL ZONEI

INVESTITIE. La Aldis s-au facut investitii masive cu utilaje din Germania

In clipa de fata, cel mai important agent economic din Calarasi este producatorul de preparate din carne Aldis. Toata afacerea a inceput imediat dupa Revolutie, cand Eugen Nagy, cel care tine in frau toata afacerea, a construit o carmangerie la marginea orasului, pe drumul ce duce la Chiciu. "Aici era o ferma agricola pe vremea lui Ceausescu. Cand am cumparat erau niste ruine, iar acum am ajuns sa lucram la cele mai inalte standarde. Am facut investitii masive in utilaje din Germania si nu ne-au preocupat niciodata veniturile rapide", spune Nagy despre inceputurile afacerii. Acum are peste 1.000 de angajati, iar produsele ce pleaca de aici sunt distribuite in toata tara, in curand urmand sa fie pusa la punct o gama de produse pentru export. Materia prima este adusa din strainatate si motivul este unul cat se poate de simplu. Carnea din Romania este mult mai scumpa. Halele in care produce Aldis sunt utilate complet, iar atunci cand apare o mica defectiune se opreste lucrul. Aspectul interior este unul asemanator ca al unui spital bine aranjat. Peste tot luceste de curatenie, iar angajatii folosesc cele mai noi metode de igiena. (Sorin Anghel)

Cartierul de vilute ANL

BIROCRATIE. Pentru a lua o casa prin ANL, trebuie sa termini o facultate, sa lucrezi intr-o institutie publica si sa ai un copil

Daca treci pe langa ele, ai impresia ca esti la mare. Vilute cu un etaj, zugravite in albastru sau in galben, cu intrarea direct din strada. Cartierul de vile ANL construit la intrarea in Calarasi dinspre Bucuresti a fost terminat in 2003 si dat in folosinta in 2004. Cele 100 de locuinte, apartamente cu doua camere si garsoniere au fost inchiriate de Primaria Calarasi unor tineri pentru 300.000 de lei pe luna, contractele fiind incheiate pentru cinci ani. In scurt timp ar fi trebuit terminate alte 100 de locuinte, cartierul ANL 2, dar in ultima faza a proiectului lucrarile au fost oprite. "Se vrea modificarea proiectului. Unele sunt gata in proportie de 90%. Mai avem nevoie aproape 10 miliarde de lei vechi pentru a le termina", spune primarul Calarasiului, Nicolae Dragu. Problemele care au dus la oprirea lucrarilor sunt legate de placile termoizolante din care au fost construite locuintele, dar sunt sperante ca acestea sa fie finalizate.

CHIRIAS. "Stau aici de un an si patru luni si pot sa spun ca nu au fost probleme mari. As avea ceva reprosuri legate de finisajele exterioare si de faptul ca uneori sus, la etaj apa are presiunea mai mica, dar in rest e bine", spune Petrus Costache, unul dintre chiriasii cartierului ANL 1. Tanarul ne spune ca printre conditiile principale pentru a obtine un punctaj mare la acordarea caselor se numarau: absolvirea unei facultati, sa lucrezi in institutii publice, sa ai copil. Dar si o aberatie, in opinia lui: vechimea cererii. Petrus Costache a primit casa si este multumit de suma la care se ridica cheltuielile lunare cu intretinerea. Spune ca iarna trecuta a platit cam doua milioane factura la gaze si inca vreo 700.000 de lei cea la curent electric.

Familia barbatului este una dintre cele 100 de familii fericite ca au obtinut o casa de la stat cu chirie mica. Cei care se asteptau sa se mute cat mai repede in cartierul ANL 2 mai au insa ceva de asteptat.

Istorie si religie

Muzeul "Dunarii de Jos" este un motiv de mandrie pentru calaraseni si un obiectiv demn de vizitat de catre orice om cu cat de putine cunostiinte de istorie. Gazduit intr-o cladire modesta, muzeul se poate lauda insa cu cateva exponate unice si spectaculoase, foarte bine reprezentate fiind culturile neolicitului din aceasta parte a Romaniei de azi, Boian si Gumelnita, dar si cetatea medievala de la Pacuiul lui Soare.

Zona dedicata artei neolitice si eneolitice cuprinde sculpturile antropomorfe si zoomorfe, precum si vasele modelate in forma reprezentand oameni sau animale. Toate acestea sunt legate in primul rand de credintele si practicile magico-religioase ale populatiilor acestei epoci, privind atat viata pamanteana cat si cea de dincolo. Statuetele antropomorfe si zoomorfe sunt modelate, in general din lut, dar in culturile Boian si Gumelnita intalnim si figurine confectionate din os si mai rar din piatra, marmura si chiar aur.

Intr-o alta zona a muzeului, prin cateva detalii cotidiene, obiecte de imbracaminte si decor se poate obseva civilizatia calaraseana a locuitorilor orasului de dupa emancipare (1852). Se observa imbinarea de culturi datorata populatiei apartinatoare diverselor etnii care se regaseau in zona, dar si elemente transbordate prin schimburile comerciale gazduite de portul care functiona aici. (Doru Cobuz)

Casa lui Stefan Banica

Unul dintre cei mai mari actori pe care i-a avut Romania vreodata este Stefan Banica. Acesta s-a nascut la Calarasi, locuind aproape de centrul orasului. Ajunsa pe mana altor proprietari, care nu prea au nimic in comun cu valorile morale, casa este foarte putin cunoscuta printre calaraseni. Seful Directiei de cultura a judetului, Sorin Danciu, a reusit pana la urma sa puna o placa comemorativa pe unul dintre peretii exteriori. "A fost deranj mare pana am convins-o pe proprietara sa accepte acest lucru. A venit la mine si mi-a pus o conditie: sa nu mai plateasca nici un fel de impozit toata viata", povesteste Danciu. De asemenea, in centrul orasului se afla un bust al celebrului actor. La dezvelirea monumentului a participat si fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. (Sorin Anghel)

Calarasi - Silistra, cu feribotul

ASTEPTARE. Romanii trebuie sa rabde pana in 2006 pentru ca bulgarii sa-si termine treaba pe malul lor

Proiectul initierii trecerii peste Dunare cu feribotul de la Calarasi pe malul bulgaresc ar trebui sa se incheie in aceasta toamna. E un proiect transfrontalier realizat pe jumatate cu bani europeni si jumatate cu suportul celor doua localitati: Calarasi si Silistra. Se pare ca ratiunea acestei treceri ar fi preluarea traficului de pe podul de la Giurgiu, care ar intra in reparatii. Noul feribot va asigura in special transportul de marfuri.

DECALAJ. Pe malul romanesc zona de acostare este aproape gata, investitia ajungand la 3,5 milioane de euro. De partea cealalta, autoritatile bulgare sunt abia la stadiul de organizare a licitatiilor pentru firmele care vor construi terminalul. Cele doua lucrari in oglinda, adica cele doua terminale, sunt, in mod inexplicabil, decalate cu un an. Adica, desi romanii si-au terminat constructia de pe mal, vor trebui sa astepte pana in octombrie 2006 sa fie gata si replica de vizavi.

Astfel, orasul Calarasi ar putea intra pe traseul unui nou circuit european. Problema pe care o mai intampina romanii in finalizarea acestui proiect este achizitia unui feribot, pretul unui feribot fluvial nou ajungand pana la 10 milioane de euro. Fondurile Phare alocate au fost destinate doar pentru construirea cladirilor de pe mal: noua vama si sediul Politiei de Frontiera. Consiliul Judetean Calarasi incearca sa achizitioneze un feribot la mana a doua, care ajunge la 1,5-2 milioane de euro.

RESUSCITARE. Legat de traficul care se va initia cu noua trecere, autoritatile din Calarasi, respectiv Consiliul Judetean, au gandit un alt proiect, care necesita o investitie de aproape 5 milioane de euro: Danubius Parc, adica un complex de agrement si servicii pentru intalnirea oamenilor de afaceri. Aceasta este o incercare de resuscitare economica a zonei prin exploatarea noilor posibilitati pe care le va aduce trecerea spre Bulgaria, dar si potentialul turistic al zonei. (Laura Toma, Doru Cobuz)

LOCALIZARE CALARASI