x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descoperirea Romaniei, privire inspre noi

0
Autor: Dorian Cobuz 08 Aug 2005 - 00:00
Descoperirea Romaniei, privire inspre noi


Am dus la bun sfarsit episodul doi al unui demers jurnalistic unic, inceput anul trecut. Tinta a fost descoperirea unor oameni, locuri si fapte care compun marele tablou al Romaniei de astazi.

Anul trecut, Jurnalul National a avut ideea sa "traduca" jurnalistic o calatorie de-a lungul si de-a latul tarii, care includea locuri intrate deja in cartile de istorie. Hamangia, Histria, Marasesti, comuna Avram Iancu, Sarmizegetusa au fost doar cateva din punctele carora reporterii ziarului le-au descoperit valentele contemporaneitatii in stransa legatura cu maretia trecutului. Parcurgerea unui traseu de mii de kilometri a fost o scoala de jurnalism in care au intalnit oameni deosebiti, locuri nedescoperite marelui public sau nemeritat uitate. In dosarul Caravanei 2004 au ramas numeroase sugestii sau invitatii pe care nu le-am putut onora, obiective care au ramas in afara traseului. Cand am incheiat periplul am hotarat in redactie sa continuam "Descoperirea Romaniei".

A sosit acest moment. In noua editie am pornit la drum cu ambitii mai mari si cu mijloace mai puternice. Stiam ca Romania se astepta descoperita in multe locuri interesante pe care speram sa avem dibacia sa le gasim, sa le dam statutul de eveniment. Echipa Caravanei a fost formata din redactori de la Jurnalul National si din reporteri de televiziune de la Antena 1. Impreuna am realizat si difuzat in premiera "un pachet" de informatii in care reportajul s-a impletit cu presiunea stirilor.

Caravana a trecut prin cateva sute de localitati, traseul stabilit insumand circa 4.000 de kilometri pe drumurile tuturor provinciilor tarii. In realitate, am batut o distanta dubla. Am fost primiti cu bratele deschise in locurile incluse in foaia de parcurs. Stiam insa ca vom gasi in aceste sase saptamani si pete negre; Romania nu este o tara ideala, are multe locuri unde saracia sau prea marea bogatie a invrajbit.

Pentru ca demersul nostru este unul multimedia, oricand vi se face dor de tara pe care noi v-am aratat-o, necosmetizata, nespoita, de tara "care este", o regasiti pe site-ul ziarului nostru www.jurnalul.ro. Acolo va asteapta sa le "rasfoiti" reportajele noastre precum si sutele de fotografii realizate de cei sapte fotoreporteri care au insotit caravana.

ECHIPA
Valentin Zaschievici, Victor Ciutacu si Cristian Stefanescu au coordonat echipele de reporteri. In ordinea in care au intrat in echipa Caravanei: Ioana Moldoveanu, Andreea Tudorica, Florina Zainescu, Doru Cobuz, Tiberiu Lovin, Adrian Mogos, Dana Ciobanu, Lavinia Dimancea, Irina Munteanu, Adrian Mihai, Monica Iordache, Carmen Plesa, Alex Nedea, Catalin Pruteanu, Roxana I. Ancuta, Diana Rucinschi, Iulia Barbu, Sorin Anghel, Gabriela Antoniu, Laura Toma, Cristian Petru. Sapte fotoreporteri au cules imaginile unei Romanii redescoperite: Karina Knapek, Lucian Alecu, Bogdan Iurascu, Dan Marinescu, Marin Raica, Christian Silva, Victor Stroe. Sase soferi au batut traseul: Cristi Vesa (soferul de la Axi Tours, care a facut in total 8.000 de kilometri de-a lungul traseului Caravanei), si angajatii Jurnalului National: Nelu Stan, Bogdan Teodorescu, Marian Murgu, Adrian Parvu, Florin Oprea.

14 PUNCTE DE POPAS INTR-O JUMATATE DE PAGINA
VIDRARU. Cand planuiau construirea barajului si a hidrocentralei de la Vidraru, liderii comunisti voiau sa dea un exemplu lumii intregi ca Romania a inceput sa devina o tara industrializata, moderna. Vidraru a fost gandit ca o bijuterie si centrala a fost echipata cu cea mai buna tehnologie la nivelul anului ’66. Barajul a fost si un bun pretext pentru noi pentru a va aduce o serie de reportaje despre incarcatura de istorie si legenda a Argesului, tinutul care este considerat leaganul Tarii Romanesti. Manastiri ridicate in vremea lui Neagoe Basarab, cu fata spre Dunare si cu spatele aparat de peretele de stanca, sau Manastirea Argesului au fost vizitate de echipa Jurnalului National.

TRANSFAGARASANUL. Cea de-a doua oprire am facut-o pe Transfagarasan. De la idee la cota 2042 drumul a fost sapat in stanca prin efortul deosebit al genistilor militari, dar la mareata ctitorie au lucrat in cei patru ani si ceva de santier peste 50.000 de persoane. "Prin absurd, Transfagarasanul nu si-a gasit utilitatea", observa cu amar inginerul Alexandru Teodorescu, fost sef al santierului. Planurile de constructie a unui amplu complex turistic si sportiv au fost abandonate, pentru ca se deschisese santierul Dunare-Marea Neagra. Frumusetea fara seaman a Muntilor Fagarasului este inca insuficient exploatata, iar Transfagaraseanul este in cea mai mare parte a anului inchis.

ORASUL VICTORIA. Am coborat din Transfagarasan, dar nu ne-am indepartat prea tare. Ne-am bucurat de frumusetea lui de la doar cativa kilometri departare. Orasul Victoria s-a nascut din colonia muncitoreasca Ucea, o adunatura de baraci folosite de angajatii combinatului chimic care a fost ridicat aici. "In locul acesta era inainte padure cu balti si pasuni. Traiau animale salbatice si, in mijlocul lor, doi padurari care in 1933 si-au construit primul bordei", povestea muncitorul Ion Voinea pentru Scanteia in 1965. Victoria trebuia sa fie primul oras ateu din tara, iar reporterii nostri au descoperit cum s-a botezat si rugat romanul intr-o vreme cand simplele gesturi crestinesti erau tratate ca niste crime.

BICAZ. Bijuteria hidrotehnicii romanesti a fost ideea eminentului profesor Dimitrie Leonida. Lucrarea a inceput in 1959 si a costat 1,7 miliarde de lei, bani socotiti la valoarea de acum mai bine de 50 de ani. Izvorul Muntelui, cunoscut si sub numele de Bicaz, este primul si cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, el alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz - Stejaru. Suprafata sa variaza in functie de regimul de exploatare, iar perimetrul e de aproape 71 km. Istoria constructiei imensului obiectiv consemneaza un tribut urias de sange si de vieti omenesti jertfite pe "altarul" remarcabilei realizari tehnice.

SALVA - VISEU. Calea ferata Salva - Viseu este una dintre cele mai cunoscute lucrari ale brigadierilor, detasamente de voluntari constituite dupa razboi. Legatura Maramuresului cu tara a fost facuta printr-o cale ferata construita cu lopata si tarnacopul. Santierul "Vasile Luca" a fost deschis la 1 aprilie 1948, intre localitatile Salva, judetul Bistrita-Nasaud, si Viseu de Jos, judetul Maramures. S-au construit 63 de kilometri de cale ferata, cu noua statii de tren. La 7 noiembrie 1949, traseul a fost inaugurat oficial, dar, in mod real, lucrarile au continuat inca doi ani. De atunci, traseul nu a suferit nici o reparatie importanta, iar astazi e folosit prea putin si cu restrictii de viteza.

ROSIA POIENI. Exploatarea de zacamant cuprifer de la Rosia Poieni este cea mai mare de acest tip din Europa Centrala si de Est. Varful Ruginis a fost sapat 300 de metri in adancime in cei peste 20 de ani de la inaugurarea carierei. Accesul spre exploatare se face astazi pe un drum terasat prin lucrarile de extragere cu o lungime totala de 100 de kilometri. Rosia Poieni asigura mai bine de doua treimi din necesarul de cupru al Romaniei. Mina este acum insa in fata testului supravietuirii: daca nu gaseste un investitor dispus sa finanteze tehnologie performanta, normele UE o condamna la inchidere. Investitiile facute sunt insuficiente pentru a asigura painea celor 1.000 de angajati ramasi la Rosia Poieni.

ANINA. 160.000 de tone de metal incorporeaza termocentrala de la Anina, esecul cel mai rasunator al politicii industriale a regimului comunist. Inceputa in 1976, centrala a functionat aproximativ 8.000 de ore in patru ani, intre 1984 si 1988. Nu fara sa acopere totul in jur cu un strat gros de cenusa. Proiectul a costat statul roman vreo 7 miliarde de lei, in banii de la vremea respectiva, dar a fost o aberatie nascuta din ambitiile dictatorului, care nu si-a mai ascultat inginerii. Economia supradimensionata a Romaniei cerea surse noi de energie, iar una dintre solutii era construirea acestei centrale care sa foloseasca sisturi bituminoase. Astazi, termocentrala e vanduta la fier vechi.

PORTILE DE FIER, HALANGA. Sistemul hidroenergetic Portile de Fier a reprezentat cea mai eficienta investitie pe care a facut-o pana atunci o tara europeana. La 7 septembrie 1964, cand, la 15 kilometri in amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a inaugurat impreuna cu presedintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, inceperea lucrarilor. 11 sate si un oras intreg au disparut, Insula Ada Kaleh numarandu-se printre victimele "cetatii luminilor". Cel mai mare producator de apa grea din lume se gaseste la Halanga, langa Drobeta. Apa grea pe care o produce uzina este moderatorul si agentul termic primar de care are nevoie centrala nucleara de la Cernavoda pentru a functiona.

SLATINA. Intreprinderea de Aluminiu Slatina, actuala Alro, a schimbat destinul unui oras si a zeci de mii de oameni. Targusorul Slatina a devenit camin pentru 80.000 de oameni dupa ce aici a fost infiintata prima (si singura) fabrica de aluminiu din Romania. Pretul succesului de astazi a fost platit de mii de angajati care erau trimisi in sectia de Electroliza fara sa fie avertizati ca prafurile de alumina si sarurile de fluor ii vor impiedica sa prinda varsta pensionarii. Cel mai mare consumator de energie din Romania, Alro, a trecut printr-o sincopa dupa 1990. Acum, intreprinderea slatineana tinteste industria producatorilor de tabla de aluminiu pentru aviatie.

CANALUL BUCURESTI-DUNARE. Planul de transformare a Bucurestiului in port fluvial a demarat in 1986. Canalul Bucuresti-Dunare nu a fost dus insa la capat si de pe urma proiectului a ramas astazi finalizata doar lucrarea la barajul Mihailesti-Cornetu. Potrivit planurilor initiale, barajul de la Mihailesti, cu volumul lui de 100 de milioane de metri cubi, ar fi trebuit sa asigure navigabilitatea canalului. Insa, o data cu incetarea lucrarilor la canal, in 1990, principalul rol al lacului de acumulare este regularizarea impotriva inundatiilor. La cativa kilometri departare de Bucuresti, in comuna "1 Decembrie", santierul viitorului port al Capitalei este astazi regatul broastelor.

CALARASI. La Calarasi, Revolutia a venit mai devreme cu un an decat ar fi trebuit. Evenimentele din decembrie 1989 au sistat constructia uriasului combinat metalurgic Siderca. Intr-o dimineata a anului 1974, aflat in vizita de lucru, Nicolae Ceausescu a aratat cu mana spre o groapa de gunoi de la marginea orasului si a hotarat ridicarea acolo a Centrului Metalurgic Calarasi. Aproape 7.000 de angajati avea combinatul in 1989, dar planurile erau ca el sa se dezvolte in continuare si sa inghita 15.000 de locuri de munca. Era considerat cel mai modern combinat siderurgic la vremea respectiva din Romania. Astazi el este vandut bucata cu bucata la fier vechi.

CERNAVODA. Romania ar fi trebuit sa dispuna in acest moment de cinci reactoare nucleare functionale la Cernavoda. Politica de independenta energetica l-a indemnat pe Ceausescu sa se orienteze spre un partener canadian pentru realizarea obiectivului. Lucrarile au fost date peste cap de sincopa de la inceputul anilor ’80, cand Romania a intrat in incapacitate de plata a datoriei externe. Dupa 1990, lucrarile au incetinit considerabil ritmul. La 2 decembrie 1996, primul reactor a intrat in productie, un al doilea aflandu-se in constructie. Planul este ca, incepand cu martie 2007, el sa produca energie electrica, centrala de la Cernavoda urmand sa furnizeze atunci 20% din necesarul Romaniei.

NAVODARI. Rafinaria Petromidia a fost data in folosinta in 1968. Ultima si cea mai mare rafinarie a Romaniei s-a construit facandu-se rabat de la tehnologii si nu a atins capacitatea maxima de productie decat dupa privatizare. Cea de-a treia incercare de privatizare a companiei a fost primita cu suspiciune de cei aproape 4.000 de angajati de la Navodari. Prin sindicat, acestia au impus investitorului doua conditii care ar fi putut duce la rezilierea contractului de privatizare: alimentarea continua cu titei si pastrarea locurilor de munca. Rompetrol Group N.V. a cumparat pachetul de 65% din actiunile companiei in 2000 si a demarat un amplu proiect de restructurare a afacerii.

INSULA MARE A BRAILEI. Insula Mare a Brailei a fost creata prin desecarea marii balti cu ajutorul detinutilor politici. Inainte de indiguire, toata Insula Mare cadea prada apelor o data la trei ani, iar de multe ori, si la un an. Chiar si dupa retragerea apelor, aproape jumatate din insula ramanea inundata. Asa ca la sfarsitul anilor ’50 s-a decis indiguirea insulei. In total au fost ferite, scoase din apa 72.173 de hectare. Grigore Mocanu, primul director al IAS-ului IMB, incepand cu 1967, munceste si acum tot pe insula. Diferenta majora pentru el este ca, daca inainte avea ordin sa declare productii-record, acum se lauda cu aceste rezultate obtinute in urma investitiilor facute aici de "TCE 3 Brazi".
Citeşte mai multe despre:   romania,   tara,   româniei,   kilometri,   descoperirea romaniei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de