x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Durau, la pachet cu Uniunea Sovietica

0
Autor: Adrian Mihai 02 Iul 2005 - 00:00
Durau, la pachet cu Uniunea Sovietica


Dezvoltata in mod intensiv inainte de 1989, statiunea Durau incepe sa se adapteze economiei de piata. Localnicii sunt convinsi ca viitorul lor este in turism si nu stau degeaba, dar au nevoie de investitii in infrastructura.

La Durau, frumusetea peisajelor nu prea mai atrage multi turisti. Cel putin nu ca pe vremuri, atunci cand in plin sezon soseau si plecau cate 8-9 autocare zilnic cu turisti din Uniunea Sovietica, dupa cum ne spun oamenii din turismul local. Datorita Duraului, OJT Neamt a iesit castigatoare in intrecerea socialista. Tot socialismul ii aducea si pe romani la Durau. Cei care calatoreau in strainatate, mai precis in Uniunea Sovietica si in Bulgaria, erau obligati sa cumpere bilete de odihna si la Durau. Veneau aici si, de multe ori, pentru ca nu mai existau locuri de cazare, primeau in schimbul tichetelor o sticla sau doua, cu Riccadona, marfa rara, de import, dupa cum isi aminteste Catalin Gavrilescu, director al Complexului Durau. Daca Revolutia ar mai fi intarziat cu doi ani, acum statiunea ar fi avut telecabina si o partie pentru schi de performanta, dupa cum ne spune directorul.

Acum insa turistii nu mai vin din obligatie. Si nu vin de placere decat in numar foarte mic. Lipseste o baza de agrement. Adica, mai pe romaneste, ajungand aici, nu prea ai ce sa faci daca nu ai imaginatie sa-ti alcatuiesti singur un program de vizitare a regiunii bogate in frumuseti naturale, dar sarace in oferte turistice si drumuri de calitate.

LOVITURA. Pe langa decaderea statiunii, ca urmare a trecerii la economia de piata, societatea a mai fost afectata si de imaginea negativa facuta in urma instalarii aici a unei baze a yoghinilor lui Bivolaru. Faptul ca "la Durau este secta" i-a indepartat pe turisti. Statiunea nu este strabatuta de nici un drum european si nu are nici gara, iar soselele existente sunt destul de proaste. Mai pe romaneste, statiunea nu are vad. Pentru a ajunge la ceea ce a fost odata Duraul, mai trebuie sa treaca 15 ani, considera Gavrilescu. Chiar daca lucrurile progreseaza incet, oamenii locului sunt optimisti si cred ca viitorul zonei este dat de turism. Dezamagirea lor provine din faptul ca nu exista fonduri pentru infrastructura atat de necesara dezvoltarii.

ACTIVITATE SECUNDARA. Din forte proprii, familia Ciucanel a investit intr-o pensiune. Au 19 locuri in sapte camere. "Multi dintre turisti vin cu rucsacul plin, mai ales cei tineri. Nu au nevoie decat de congelator", ne spun proprietarii. Gradul de ocupare de 45% nu asigura insa traiul familiei. Sursa principala de venit este insa o alta afacere a sotului. "Imi place sa fac lucrul asta pentru ca sunt in contact permanent cu oamenii", ne spune Ina Ciucanel. Ea nu o considera o afacere profitabila. "Nu as putea sa ma rezum la asta. As pleca in Spania, la cules de capsune", ne spune gazda, mai in gluma, mai in serios. In Durau, poti sa gasesti cu 600.000 de lei o camera de hotel cu doua paturi. La pensiune, preturile sunt chiar mai bune. Camera de doua persoane costa 400.000 de lei, in timp ce una cu patru paturi este de 800.000 de lei. Preturile nu contin decat cazarea.

INVESTITII
S-ar putea spune ca sufletul Duraului este acum dat de catre micii intreprinzatori, cei care au cate o pensiune. Capacitatea de cazare a statiunii este de aproape 1.000 de locuri. Sezonul dureaza cam doua luni si jumatate, o perioada prea scurta pentru a aduce bunastare investitorilor. Gradul de ocupare la Durau Turism SA, care detine cam 200 de locuri in cateva hoteluri si cabane, este de aproape 20%, ca medie anuala. Gavrilescu il numeste nivel de subzistenta. Procentul este mult prea mic pentru a permite investitii din fonduri proprii. Investitiile, in valoare de 3 miliarde de lei, de la privatizarea din 2003, in urma careia societatea a intrat in proprietatea TCE Trei Brazi, a omului de afaceri Culita Tarata, s-au facut din banii actionarului majoritar. Anul trecut, Durau Turism SA a avut un profit mic, dupa multi ani de pierderi, afirma Gavrilescu. Totusi societatea intentioneaza repunerea in circuitul turistic a unui hotel de patru stele, cu 108 camere, patru saloane-restaurant si sala de bowling. Investitia ar necesita 20 de milioane de euro, iar hotelul ar trebui sa fie inclus intr-o retea internationala.

Turism ecumenic

VREMURI NOI. Maicutele au fost preferate la Durau tocmai datorita activitatii turistice
Turismul ecumenic pare sa se dezvolte la Durau mult mai bine decat cel clasic. Aproape jumatate din terenurile aferente statiunii apartine acum Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. In primii ani de dupa Revolutie, Biserica a recapatat dreptul de proprietate pe o buna parte din terenurile care i-au apartinut de drept, impreuna cu constructii. Centrul Cultural Pastoral "Sfantul Daniil Sihastrul" fiinteaza acum pe teritoriul statiunii si include, pe langa o manastire de maici, spatii pentru conferinte si locuri de cazare, amenajate in sase vile si doua hoteluri. Inima centrului de spiritualitate ortodoxa este Manastirea Durau, unde maicile s-au intors in 1991. Despre un schit de la poalele Ceahlaului se stie inca de la 1600. Pe atunci era condus de maica Mariana, fiica de voievod moldovean si nepoata a lui Vasile Lupu. Prima atestare documentara a schitului dateaza din 1779. Asezamantul a fost parasit de maici, care s-au retras la Varatic, din cauza conditiilor naturale vitrege. Schitul a intrat sub ascultarea Manastirii Hangu, aici fiind adusi calugari. Vechea biserica de lemn este inlocuita in 1830 cu una de piatra, zidita in timpul voievodului Mihai Grigore Sturdza. Exact la 100 de ani de la sfintirea noii biserici, pictorul Nicolae Tonitza impreuna cu un grup de ucenici au pictat interiorul lacasului de cult, in tehnica encaustica, pictura bazata pe ceara. In ultimii ani ai comunismului, la Manastirea Durau au supravietuit patru calugari, condusi de catre parintele Stefan Gusa. Autoritatile au dorit ascunderea manastirii, si de aceea au pus fundatia unei sali polivalente chiar in fata asezamantului. Preotul Gusa a demarat actiunea de recuperare a proprietatii Bisericii, preluand actele care dovedeau dreptul acesteia asupra pamanturilor. Pe fundatia pe care trebuia sa se ridice sala polivalenta a fost construit in schimb Centrul Cultural, iar in 1991 in manastire s-au intors maicutele carora le-a apartinut aceasta de la aparitie. Maicutele au fost preferate de catre conducerea Bisericii, se spune, tocmai datorita activitatii turistice.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   durau

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de