x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fabrica de "aur alb", pe un camp de spini

0
Autor: Dana Ciobanu Dorian Cobuz 19 Iul 2005 - 00:00
Fabrica de "aur alb", pe un camp de spini


Intreprinderea de Aluminiu Slatina, actuala Alro, a schimbat destinul unui oras si a zeci de mii de oameni. Nicolae Ceausescu, din patriotism local, a influentat decizia de amplasare a uzinei la Slatina, cel mai apropiat oras de Scornicestiul natal.

Hotararea de creare a unei societati producatoare de aluminiu a fost luata in 1961. In toamna acelui an, scolile profesionale de metalurgie aveau deja clase de calificare a tinerilor pentru noua fabrica. Dupa ce au fost discutate posibilele amplasari ale acesteia, luandu-se in calcul "eficienta organizare a factorilor de productie la nivelul tarii", dar si din motive de "patriotism local", se spune, Nicolae Ceausescu a influentat hotararea lui Dej: un camp de maracini de langa Slatina, un targ de provincie fara industrie si care numara doar 20 si ceva de mii de locuitori va deveni inima de aluminiu a patriei.

ORIENTARE. Alro a redus productia de lingouri in favoarea sleburilor, a barelor si a sarmei de aluminiu

AGRICULTORI IN UZINA. La 30 iunie 1965, la nici 2 ani de la demararea lucrarilor de constructie, a fost obtinuta prima sarja de aluminiu romanesc. Tehnologia aleasa, Pechiney, superioara celei sovietice, a fost implementata cu ajutorul specialistilor francezi, Ceausescu si aparatul din spatele sau sesizand foarte bine rolul pe care aceasta industrie il castiga tot mai mult in lume.

La momentul acela, slatinenii se ocupau in mod deosebit cu agricultura, iar cei mai vechi dintre angajati isi amintesc ca in acele vremuri se ajungea la munca pe poteci, prin livezi si prin lanuri de porumb. Cea mai mare problema a intreprinderii a reprezentat-o insa tocmai lipsa unui personal calificat: cei mai multi dintre muncitori isi lasasera acasa sapa sau coasa si devenisera peste noapte operatori la cuvele de electroliza sau turnatori de aluminiu.

Uzina de Aluminiu Slatina a intrat in functiune cu patru hale de electroliza si a crescut in dimensiune pana la un numar de 10 astfel de circuite de productie, in 1989. Pe langa capacitatile de productie specifice, la Slatina s-au dezvoltat, pe langa uzina, Fabrica de Produse Carbonoase (Electrocarbon SA), Intreprinderea de Pistoane Auto si Piese Turnate din Aluminiu (Altur SA), dar si un institut de cercetare in domeniu. Populatia orasului a crescut de mai mult de trei ori, ca urmare a dezvoltarii uzinei si a productiei de aluminiu.

Acum 40 de ani


Viata in culoare de aluminiu


AVANSARE. Fostul muncitor Parvan este astazi sef de planificare a productiei la Alro
Constantin Parvan este astazi manager responsabil cu planificarea productiei la Alro-Alprom, dar viata lui toata are culoarea aluminiului de Slatina. Inclusiv acasa, pentru ca doamna Parvan este pensionara, dupa ce a fost colega de munca cu sotul ei, iar cei doi copii ai familiei sunt acum angajati ai Alro Slatina. La 1 august 1964, ziua cand a ajuns pe santierul Uzinei de Aluminiu, tanarul Parvan nu s-ar fi putut gandi ca intregul lui destin va fi modelat in aceste hale. Se numara printre cei 100 de adolescenti angajati. Aveau doar 17 ani cei care absolveau scoala de lacatusi mecanici de la Moreni si erau prima generatie destinata sa lucreze la Alro. De pe bancile scolii a intrat in sectia de Turnatorie de la Slatina.

RETOPIRE. In timp ce isi muncea bratele in halele in care se dadea viata "aurului alb", Constantin Parvan si-a continuat studiile la "fara frecventa" si apoi a urmat treptele ierarhice din cadrul uzinei, devenind sef de compartiment, apoi de serviciu, astfel ca viata lui este toata turnata in aluminiu oltenesc. Actualul sef de planificare a productiei nu a uitat insa anii in care in uzina se schimbau cate 1.500 dintre cei aproape 5.000 de angajati, pentru ca oamenii nu rezistau conditiilor grele de aici.

Pentru ca nimeni nu poate opri cuvele de electroliza din functiune, la Slatina se munceste in foc continuu si oamenii sunt organizati, ca in armata, pe servicii de interventie. Regimul dificil de munca este ingreunat inca o data de slaba pregatire si experienta a muncitorilor, multi dintre ei schimban- du-se de la an la an. Si daca primii ani ar putea fi scuzati de caracterul de pionierat al uzinei, incepand cu ’75, la Slatina se observau progrese. In ’89, se produceau aproximativ 240.000 de tone de aluminiu, cea mai mare parte vanzandu-se mai departe sub forma de lingouri, care erau prelucrate.
Uzina inregistra o productie mare, dar adevarul este ca aceasta productie era data mai departe pentru retopire si prelucrare. Primii trei ani de dupa impuscarea sotilor Ceausescu s-au dovedit foarte grei pentru Alro (denumire adoptata in ianuarie 1991). Cel mai vechi angajat al companiei, Constantin Parvan, considera insa ultimii 12 ani din evolutia Alro o a doua tinerete a aluminiului romanesc.

Productie, productie, productie


PERSEVERENTA. De 12 ani, directorul Gheorghe Dobra se ambitioneaza sa eficientizeze activitatea Alro
In 1993 inginerul Gheorghe Dobra a devenit director al mamutului de aluminiu, o societate care se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari. Impunerea unor cote la consumul de energie a provocat la Alro grave crize. Halele se inchideau, oamenii erau trimisi acasa. "Aurul alb" parea ca va inceta sa mai luceasca la Slatina. In ’93, Alro a produs mai putin din jumatate din cantitatea pe care o obtinuse in ultimul an de economie centralizata. Tanarul Dobra a schimbat insa, incetul cu incetul, mersul lucrurilor. Chiar in anul urmator, Dobra a reusit repornirea uneia dintre halele intrate "in conservare" si a crescut productia cu o treime, atingand cifra de 140.000 de tone pe an.

INVESTITII. Din acel an, compania a inceput sa-si diversifice productia, care era bazata pe lingouri de aluminiu, si a incetat sa mai fie doar un prelucrator de materie prima pentru altii. Incepand cu anul in care Dobra a preluat conducerea companiei, aceasta a obtinut un profit contabil la fiecare sfarsit de bilant, iar la momentul privatizarii, Alro a fost vanduta fara nici un fel de facilitate fiscala. Ba, mai mult, statul roman a putut negocia cu Marco Group, cumparatorul pachetului majoritar de actiuni, un program de protectie sociala pentru cei aproape 3.600 de angajati.

Pasii mici facuti de Dobra in conditiile unei economii debusolate au luat un puternic avant incepand cu 1999, anul scoaterii la privatizare a companiei, iar cei doi ani de transfer al Alro din portofoliul statului in mainile Marco Group au insemnat demararea si intensificarea unui proces de modernizare a fluxului tehnologic. Halele de electroliza au fost dotate cu cuve moderne, capotate si se face epurarea uscata a gazelor cu continut de fluor, la sectia de turnatorie se foloseste o tehnologie de cea mai buna calitate, Wagstaff, la nivelul intregii societati tehnica fiind macar imbunatatita, daca nu chiar inlocuita total.

VALOARE ADAUGATA. Noul proprietar a continuat randul investitiilor, urmarind cresterea productivitatii: producerea unei cantitati cat mai mari, folosind aceleasi capacitati. Astfel, desi intreprinderea slatineana lucreaza in momentul de fata cu doar 60% din capacitatile de care dispunea in 1990, investitiile au facut posibila obtinerea unei productii estimata pentru 2005, comparabila cu cea din 1989. Compania este certificata ISO pentru managementul performant, dar si pentru politica de mediu. Astfel, la Alro exista doua statii de tratare a gazelor rezultate din procesul de electroliza performante la nivel mondial, dar si o hala de steril ecologica. In momentul de fata, productia de aluminiu poate fi controlata de pe un calculator, dar politica societatii a fost aceea de crestere a tehnologizarii fara sa fie afectate locurile de munca de la momentul privatizarii companiei.

Viitorul aluministilor de la Slatina il reprezinta produsele cu o valoare adaugata mare, respectiv cele care necesita tehnica si tehnologie, dar care au valoare mare pe piata, explica Gheorghe Dobra.

SANTIERUL
In 22 de luni s-au sapat si excavat circa 1 milion de metri cubi de pamant, s-au turnat 200.000 mc de betoane, s-au montat 8.000 t de constructii metalice si 15.000 t de utilaje tehnologice. S-au pozat 400.000 ml retele electrice si s-au ridicat 31.000 mc zidarie speciala. La santierul de constructie al Intreprinderii de Aluminiu Slatina - "13 februarie" au lucrat 8.000 de oameni. Zeci de mii de muncitori si specialisti s-au perindat prin Alro in 40 de ani de activitate.

Liberalizare


Alro consuma 8% din productia nationala de energie. Consumul atat de mare este cauzat de procesul de electroliza, fara de care nu ar fi posibila obtinerea aluminiului. Numai ca, desi este un client important pentru producatorii si transportatorii de energie, societatea nu beneficiaza de prea multe avantaje din aceasta situatie. Alro este unul dintre cei mai importanti militanti pentru liberalizarea pietei de energie din Romania. In acest fel, societatea slatineana si-ar putea micsora pretul de achizitie al energiei si nu ar mai fi obligata sa achizitioneze ce i se ofera si la pretul impus. Directorul Dobra apreciaza ca in momentul de fata este obligat sa cumpere energie mai scumpa cu 40-50 de procente fata de cea platita de consumatorii de aceeasi talie din Europa de Vest. Costurile cu energia se regasesc in preturile de desfacere ale produselor Alro care, in schimb, se confrunta la bursa cu concurenta de pe o piata liberalizata.

Alprom, noul motor


Uzina de Prelucrare a Aluminiului (Alprom), dezvoltata pe langa Alro, a fost si ea achizitionata de catre consortiul Marco Industries BV. Investitiile tehnologice au fost prima masura impusa de investitor, astfel ca Alprom si-a dublat deja productia fata de anul trecut. Desi societatea de prelucrare avea un destin care semana cu cel al multor alte societati romanesti care au dat piept cu capitalismul, iar angajatii sai pareau condamnati sa ramana pe drumuri, Alprom a devenit obiectivul de dezvoltare numarul unu al diviziei de aluminiu al grupului Marco. Gheorghe Dobra, in calitatea sa de manager al sectorului de aluminiu, explica: Marco intentioneaza sa intre in randul producatorilor de tabla pentru industria constructoare de avioane, o piata externa cu deficit in momentul de fata, o activitate care presupune o mare responsabilitate, dar care aduce si profituri considerabile. In momentul de fata, societatea slatineana a demarat demersurile pentru autorizarea ca producator de astfel de elemente. De asemenea, Marco intentioneaza achizitionarea Alum Tulcea, unul dintre cei doi producatori de alumina din tara, pentru a pune bazele unui adevarat consortiu de aluminiu romanesc.

Localizare Slatina


  • Slatina este municipiu, resedinta judetului Olt
  • Este strabatuta de la vest la est de drumul european E 70
  • Se situeaza la 30 km de Scornicesti, 50 km de Craiova, 75 km de Pitesti si 220 km de Aeroportul International Otopeni, Bucuresti.
  • Citeşte mai multe despre:   s-au,   momentul,   productie,   slatina,   descoperirea romaniei,   aluminiu,   alro,   dobra

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de