Echipa Jurnalului National va prezenta fata noua a Romaniei, surprinzand viata satelor si oraselor care au ajuns rar in atentia publicului asa cum se desfasoara ea.

"Tara mea". Toti rostim aceste cuvinte, de cate ori avem ocazia. Unii cu emotie, cu patriotism, unii in deradere. Si cam atat. Nu ne dam seama ca "Tara mea" este ceva mult mai profund, un juramant de credinta, o ingenunchere de multumire, fruntea lipita de pamant, cu un zambet al lacrimii alaturi. Uitam ca nu exista misiune mai grea decat sa iti cunosti propria tara. De astazi s-ar putea sa aflati ca spatiul romanesc nu este numai mitul lui Dracula sau comunismul lui Ceausescu. Imaginati-va ca sunteti calatori, alaturi de reporterii nostri. Pasiti cu ei pe acest pamant al NOSTRU, trecut prin mari incercari, dar niciodata invins nici de cei mai diabolici dusmani. Daca ii intalniti, nu ii ocoliti! Deschideti-va sufletele. Demonstrati-le ca nimic nu a reusit sa smulga romanului radacinile, ca am ramas aici de secole si de milenii, cu traditiile si doinele stramosesti, cu buneii si parintii, cu natura fascinanta, cu problemele si succesele noastre, cu limba, istoria...

Prima intalnire cu tara se numeste Hamangia. Echipa Jurnalului National a ajuns in localitatea care a dat numele culturii neolitice din care fac parte "Ganditorul si femeia sa". O asezare veche, de pe care urmele getilor, romanilor si grecilor inca nu s-au sters. Urmeaza Histria, cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin, apoi Jurilovca-Sulina-Sfantul Gheorghe... Dragii nostri cititori, nu este cazul sa obositi, calatoria este abia la inceput! Dupa Sfantul Gheorghe, pregatiti-va sa strabateti alaturi de colegii nostri Namoloasa-Marasesti si Podul Inalt, localitati ce mustesc de atata istorie. Nu slabiti pasul, urmeaza Flamanzi, Darabani, Humulesti, Tihuta, Praid, Corund. Rasuflati, dar nu pentru mult timp. Va asteapta Blajul, comuna lui Horea, cea a lui Avram Iancu, Rosia Poieni si Sarmizegetusa. Apoi, Petrila, Maglavit, Islaz si Silistea Gumesti. Si, in final, ca o recompensa, o destinatie plina de mister, cel putin pentru echipa Jurnalului National: Cuca Macaii.

Ganditi-va ca acesta ar putea fi un drum initiatic: sa aflam cat de mult apartinem Romaniei si cat de profund ne apartine "tara mea de glorii, tara mea de dor".

Sat facut celebru de o statuie "ganditoare"

Hamangia, o asezare veche din anul 5000 i.Hr., cu nume turcesc, pe malul lacului Golovita, a devenit celebra incepand cu 1955, cand la Congresul istoricilor, tinut la Roma, era anuntata descoperirea unei civilizatii neolitice in Romania, la Hamangia. Sapaturile arheologilor in zona datau de la inceputul secolului, apoi in 1925, Vasile Parvan descoperea la Baia - Hamangia, intr-un tumul situat langa gara (astazi distrus), o stela antropomorfa sub forma unei statui-menhir (expusa in muzeul de la Histria), datand din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. Insa cel care a popularizat, prin comunicari si articole, descoperirea noii culturi neolitice a fost Dumitru Berciu, intre 1955-1960, el realizand si prima periodizare a culturii Hamangia. La Baia - Golovita s-au descoperit tumuli din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, morminte elenistice si romane, ceramica de factura romana, dar si pipe turcesti. Pe malul lacului Golovita, in apropierea unui drum mai vechi, azi disparut, numit in trecut de localnici "drumul vacilor" s-au descoperit morminte cu ocru din perioada de tranzitie si morminte romane. La Ceamurlia de Jos, ceramica elenistica si romana, dar si un mormant getic.

Ganditorul de la... Cernavoda

"Piesa de rezistenta" a culturii, Ganditorul de la Hamangia, este insa de la... Cernavoda. El a fost descoperit, in 1956, impreuna cu perechea sa feminina, de unul dintre fostii directori ai Muzeului de Arheologie din Constanta, Nicolae Hartuchi, intr-un mal surpat de ploile care avusesera loc in acea perioada. Hartuchi si echipa de arheologi veneau o parte dinspre Constanta, alta echipa dinspre Bucuresti, iar el ajunsese primul si cerceta cu privirea malul prabusit de ape. Statuetele descoperite in mal s-au numit multa vreme statui neolitice. Figurina reprezentand un barbat asezat pe un scaunel, cu capul in maini, dand senzatia ca e adancit in ganduri, a fost botezat dupa o celebra statuie a lui Rodin. Stabilirea apartenentei lui la cultura de pe malul lacului Golovita a fost facuta pe la sfarsitul deceniului, cand a imprumutat si titlul "de la Hamangia".

DRUMUL CARAVANEI

Etapa a II-a - Histria

Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

Etapa a V-a - Podul Inalt

Etapa a VI-a - Flamanzi

Etapa a VII-a - Darabani

Etapa a VIII-a - Humulesti

Etapa a IX-a - Tihuta

Etapa a X-a - Praid

Etapa a XI-a - Corund

Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

Etapa a XVI-a - Petrila

Etapa a XVII-a - Maglavit

Etapa a XVIII-a - Izlaz

Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti

Etapa a XX-a - Cuca Macaii

ECHIPA

Monica Iordache - reporter

Alexandru Nastase - reporter

Cristian Petru - reporter

Cosmin Babii - reporter

Radu Tutuianu - reporter

Mihai Munteanu - reporter

Bogdan Iurascu - fotoreporter

Lucian Alecu - fotoreporter

CUM NE PUTETI CONTACTA

Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.

Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

Telefon: 021-224.55.48

Fax: 021-222.36.29

romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul.ro/forum