x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oamenii care dau piept cu avalansele

0
Autor: Dorian Cobuz Ioana Moldoveanu 25 Iun 2005 - 00:00
Oamenii care dau piept cu avalansele


Serviciile Salvamont din Sibiu si Arges trebuie sa fie pregatite oricand sa faca fata pericolului reprezentat de zapada. Avalansele sunt un pericol real in Muntii Fagaras, de altfel, aici fiind cele mai riscante pante din Romania.

La cota 1.580, vecin cu cabana Capra, se afla refugiul salvamontistilor de pe tronsonul de sud al Fagarasilor. 47 de persoane, dintre care 35 voluntari acopera 2.200 de km, pentru un salariu de bugetar de maximum opt milioane, in functie de experienta. Bani care sunt luati de catre salvamontisti doar in masura in care bugetele permit.

Seful lor, Ion Sanduloiu sau Adi, cum ii zic prietenii, are 41 de ani, dintre care 20 si i-a petrecut pe munte, ca salvamontist. De creste s-a indragostit insa la 14 ani si de atunci a inceput sa mearga pe munte "la modul serios, in fiecare perioada libera". Patru ani mai tarziu, seful Salvamont Pitesti de atunci i-a propus sa candideze, adica timp de doi ani sa arate ca este capabil sa-si faca meseria cum trebuie. A invatat zona, tehnicile de salvare si s-a acomodat cu echipa. "Este foarte important sa te intelegi cu colegii. De multe ori, viata ta se afla in mainile lor", explica Adi. A urmat o scoala de iarna si una de vara. A invatat despre legendele in privinta avalanselor, "care ii amuza teribil pe salvamontisti". Nu este adevarat ca avalansa se produce daca faci zgomot si nici ca poti sa scapi daca esti ingropat in zapada. "Poti sa mori la 20 de cm sub omat", spune salvamontul.

PRIMA SALVARE. La cateva luni dupa ce a intrat in Salvamont a participat la prima sa misiune de salvare. O femeie cazuse la Clabucet, se lovise la cap si isi pierduse cunostinta. Adi a avut emotii, pentru ca "eram un copil", iar accidentul a avut loc in alta zona decat cea pe care o invatase. In plus, nu stia sa schieze prea bine. A pus insa femeia pe akie, o targa pentru zapada si a salvat-o. In timpul sezonului, salvamontistii muncesc zilnic, dar cand muntele este inchis, doar in week-end-uri. O zi de lucru incepe dimineata la 7:30. Se patruleaza pe creasta si se dau indicatii turistilor. "Belelele incep insa de abia seara, cand ajungi la cabana, pentru ca atunci isi dau seama oamenii daca a disparut cineva".

AVALANSE. Adi a participat la scoaterea de sub zapada, in 2003, la Oradea, a patru speologi acoperiti de avalansa. Pe primul l-au gasit la 1.800 de metri, iar pe urmatorul tocmai la 900 de metri mai incolo.

Un an mai tarziu, in decembrie, aproape de Busteni, au inceput cautarile a cinci persoane disparute sub furia omatului. Pe ultimul l-au gasit de abia in iunie. Avalansele sunt cele mai periculoase, "daca este una mare, nu ai nici o sansa". Adi si-a pierdut un coleg in acest fel, anul acesta in martie. "Cel mai dificil moment pentru un salvamontist este cand isi pierde un coleg", spune Adi si refuza sa mai vorbeasca despre asta, durerea e mult prea mare.

DOTARI. Salvamontistii sunt echipati de Consiliul Judetean Arges (CJA). Ce le lipseste insa este suportul aerian. Un elicopter este foarte scump: 600 de dolari ora de zbor fara TVA, iar CJA nu are bani sa plateasca. Anul trecut a fost implementat pentru turisti sistemul de telefonie GPS. Acum este de ajuns sa formeze 0 SALVAMONT pentru a le raspunde cineva si a-i localiza prin satelit.

PROVOCARE. Pe Nicolae Mustea, seful Serviciului Public Salvamont Sibiu, l-am cunoscut in timp ce avea loc cautarea uneia dintre victimele muntilor Fagaras. Barbatul de 52 de ani isi ascunde zambetul sub o mustata ardeleneasca in toata regula. Aparent un adevarat barbat al muntelui, pe care nu-l mai sensibilizeaza nimic, Nicolae Mustea nu a fost in stare sa ne descrie nici cea mai dificila misiune pe creste, nici cea mai fericita dintre ele. Nu pentru ca din amintiri i-ar lipsi astfel de momente, ci pentru ca nu a vrut sa faca nici o diferenta. "Toate misiunile sunt la fel", vrea sa ne convinga salvamontistul. Insa, atunci cand intrebarile noastre s-au indreptat spre tragediile traite chiar de salvamontisti, Mustea abia a reusit sa schiteze, in cateva informatii, cel mai dramatic moment din cariera sa: pierderea unui coleg sub o avalansa. O misiune de salvare obisnuita. Avalansa ucisese doi oameni. S-au intors insa la baza si cu o a treia victima: Robert Ungureanu.

PERICOL. Moartea colegului sau s-a intamplat in 1980, dar si acum lui Mustea ochii ii lacrimeaza involuntar. Aproape fiecare salvamontist in parte a fost cel putin o data in viata fata in fata cu cel mai mare dusman de pe munte: pravalirea zapezii. Acum exista echipamente care sa asigure supravietuirea victimelor pentru cateva zeci de minute. Acelea necesare interventiei salvamontistilor in conditiile in care sunt alarmati in timp util. Lucrurile nu au stat intotdeauna asa, iar cea mai mare parte dintre cei care se urca pe potecile Fagarasului nu isi iau nici macar masurile elementare de protectie, nu cer sfatul profesionistilor si nici nu stiu numarul de telefon al serviciului de salvamont.

Baza de salvamont


PROGRAM. In timpul sezonului, salvamontistii muncesc in fiecare zi
La aproape trei km de cabana Capra, la o diferenta de 400 de metri altitudine, se construieste cea mai mare baza de salvamont din tara, cu o capacitate de cazare de peste 80 de locuri, pentru turistii de creasta. "Daca vii cu masina nu vei avea nici o sansa sa te cazezi acolo", explica salvamontistul. Documentatia a inceput in 1997. Cabana se face cu bani din sponsorizari si cei ce muncesc la ea, inca din 2000, sunt chiar salvamontistii. Ei s-au unit intr-o asociatie si fiecare in parte este obligat sa lucreze 1.900 de ore pe an. In caz ca refuza, trebuie sa plateasca orele nemuncite.

Disputa cu tinerii


Cand abordam subiectul practicantilor de sporturi extreme, Nicolae Mustea se schimba la fata. Devine intransigent si pare sa nu accepte nici o alta opinie. Acesti tineri ii dau cele mai multe dureri de cap. Disputa dintre practicantii sporturilor extreme si salvamontisti este acum alimentata de portul asa-numitelor PIPS-uri. Niste dispozitive care permit localizarea prin unde radio a victimelor zapezii. Un astfel de dispozitiv costa insa 10 milioane de lei, si tinerii dornici de adrenalina nu sunt dispusi sa se doteze cu asa ceva, asa cum se intampla in vestul Europei. Ei cred ca Salvamontul, un serviciu public bugetar ar trebui sa ii doteze cu aceste aparate.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   salvamont

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de