x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Podul lui Saligny, motorul Cernavodei

0
Autor: Cristian Petru Gabriela Antoniu 29 Iul 2005 - 00:00
Podul lui Saligny, motorul Cernavodei


Oras-port situat pe malul drept al Dunarii, la extremitatea de vest a Canalului Dunare-Marea Neagra, Cernavoda se mandreste cu Ganditorul, podul lui Saligny, si nu in ultimul rand cu Centrala Nuclearelectrica.

De-a lungul existentei sale, Cernavoda a avut mai multe denumiri. Mai intai Mighali Thermae, pentru ca in timpul stapanirii turcesti sa se numeasca Bogaz-Kioi (Satul de la varsare), denumire inspirata de asezarea localitatii la confluenta Dunarii cu vechiul curs al raului Axios. De altfel, in antichitate, corabierii greci au botezat orasul de astazi Axiopolis, pe locul acestei cetati fiind descoperite in 1956 statuetele pereche "Ganditorul" si "Femeia".

Denumirea de Cernavoda nu are momentul aparitiei fixat in timp. Numele poate fi asociat celui de Carasu, datorita tentei negre a apelor din aceasta vale, iar altii au incercat sa stabileasca punctul de plecare al acestei denumiri pornind de la termenul Czerno-bolgaria, folosit in secolul al X-lea, dupa cum afirma Nicolae Petrescu in lucrarea "Cernavoda: de la stapaniriea turceasca pana in zilele noastre".

MARIRE SI DECADERE. Istoria asezarii este destul de zbuciumata, cunoscand perioade de dezvoltare constanta, dar si de decadere, mai ales in timpul razboaielor ruso-turce, pentru ca mijlocul secolului al XIX-lea sa regaseasca infloritoarea. De numele Turciei se leaga si ideea construirii unui canal in zona, care, la indemnul Austriei, care voia stabilirea unei legaturi intre Viena si Constantinopol mai scurta cu 540 km si care sa evite Delta Dunarii, a chemat specialisti care sa prospecteze zona Cernavoda-Constanta. Argumentele si hartiile nu au fost insa deloc incurajatoare.

Pentru o perioada scurta (noiembrie 1878-aprilie 1879), Cernavoda a fost resedinta fostului judet Silistra Noua, director al prefecturii fiind poetul Alexandru Macedonski. A avut si un primar, un refugiat politic grec, Dumitru Cacealopol, care, dovedindu-se destoinic si corect, a reusit sa se faca remarcat si sa intre in administratia turceasca. El a fost mentinut primar chiar daca nu stia romaneste, folosindu-se in luarea deciziilor de sigiliu.

IMBOLD. Intre timp, orasul a devenit cel mai important punct de legatura al Dobrogei cu patria-mama. Ca urmare, a intrat in atentia regelui Carol I si a guvernului, iar podul peste Dunare, proiectat de Anghel Saligny, si portul Constanta au fost declarate de utilitate publica. In timpul construirii podului, s-au ridicat in Cernavoda diferite edificii publice, s-au trasat strazi pavate si luminate. Localitatea ajunge la 687 de locuinte, din care 193 erau bordeie. S-a ridicat de asemenea o biserica si s-a construit un spital judetean. Industria mare se face simtita in Cernavoda la sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea. Apar fabricile de var si ciment, caramida si tigla, rafinarii de petrol, cea mai importanta fiind Columbia, fabrica de suruburi cu o productie de 300 de vagoane pe an. Se practica insa si agricultura, pe terenurile din jurul localitatii cultivandu-se cereale si vita-de-vie. Vinurile din zona erau foarte bine cotate, podgoriile de la Sarica fiind considerate "beciurile imparatesei Ecaterina a II-a". In perioada interbelica, in urma aplicarii reformei agrare, au aparut si aici fermele model de genul celei de la Dorobantu, care a ajuns in administrarea generalului Dumitrescu, comandantul Jandarmeriei si tatal secretarului Regelui Carol al II-lea. Ferma si-a pierdut insa stapanul si a intrat in ruina, pentru ca secretarul sugerase trimiterea Elenei Lupescu in strainatate pentru a se potoli curentul de ostilitate. Tatal secretarului, generalul Dumitrescu, a fost arestat, supus unei anchete dure si a decedat suspect inainte de proces.

Dupa 1945, Cernavoda intra in atentia autoritatilor pentru realizarea Canalului Dunare-Marea Neagra. Potrivit Memoriului Tehnico-Economic din 1949 care a fixat traseul preliminar al acestui canal, localitatea era unul din capetele sale, iar celalalt prin lacul Siutghiol, cu iesire la Midia. Lucrarile realizate cu mari dificultati financiare si tehnice au fost insa abandonate in 1953.

PERSONALITATI. Spre deosebire de alte orase, Cernavoda nu a avut mari personalitati native. Totusi, localnicii se pot mandri cu partiturile lui I.D. Chirescu, cu campioana mondiala la tenis de masa Angelica Rozeanu, dar si cu faptul ca marele Constantin Tanase s-ar fi lansat la un spectacol ce a avut loc la Cernavoda. Ei se mai mandresc si cu o tanara care, sub numele de Liselote Pulver, avea sa devina o vedeta a cinematografului german. Tot in domeniul cinematografic, cernavodenii mai au un erou: actorul si cascadorul Tudor Stavru, care in timpul cutremurului din 1977 a cazut de pe blocul "Nestor" incercand sa salveze un sinistrat.

PREZENTUL
EDUCATIE. In localitate sunt sase gradinite si doua crese
Cernavoda are in prezent 20.500 de locuitori, o suprafata intravilan de 670,6 hectare si una arabila de 2.159 ha, o retea stradala asfaltata de 38,5 kilometri si sase poduri. Industria locala este reprezentata de 20 de agenti economici cu capital de stat si 223 cu capital privat; 179 de societati comerciale, 36 de unitati de alimentatie publica si 20 de prestatoare de servicii. Cel mai important obiectiv economic din localitate este insa centrala nuclearo-electrica. In agricultura predomina producatorii de fructe, legume, miere de albine si produse lactate. Din punct de vedere educational, orasul se mandreste cu un grup scolar, un liceu teoretic, patru scoli cu clase I-VIII, sase gradinite si doua crese. Pentru recreere, localnicii au la dispozitie parcuri, doua stadioane, locuri de joaca pentru copii, trei sali de sport si o baza sportiva. Nici sub aspect confesional, Cernavoda nu sta rau. Are trei biserici ortodoxe, o biserica Baptista, una romano-catolica, una Adventista, una penticostala si o geamie. Orasul mai are un spital de 100 de paturi, patru dispensare si un centru pentru copiii infestati cu HIV.

Podul "Sfanta Maria"

TRECERE. Podul "Sfanta Maria" a scos orasul din izolare
Pana la construirea Podului "Sf. Maria", Cernavoda era un oras izolat, prin faptul ca era despartit de gara, iar localnicii erau nevoiti sa treaca cu bacul. Lucrarile pentru podul de care aveau nevoie au inceput in august 1995, pe doua santiere: unul pentru infrastructura si unul pentru tabiere. Tabierul este banda sau traversa podului. Acesta a fost construit in Romania si cantareste 1.500 de tone.

Cele mai multe lucrari s-au facut mecanizat, incat doar 100 de oameni au lucrat efectiv la constructie. Podul are o lungime de 550 de metri si este construit cu grinda continua, Nielsen, care ca structura se incadreaza in normele europene. In lume mai exista doua poduri realizate cu o astfel de grinda - unul in Norvegia si unul in Statele Unite. Grundurile folosite au fost importate din Marea Britanie, caci e nevoie de o protectie puternica, orice punct de rugina putand duce la fisuri irecuperabile. Inginerul Costel Calarasu a fost sef de santier la pod si crede ca "Sf. Maria" nu este numai o lucrare de arta si constructie, dar si una "de constiinta", asa cum ar trebui sa fie orice astfel de obiectiv pentru un specialist. Lucrarea, care a costat 20 de miliarde de lei, este unica in Europa ca metoda de constructie. Cu o gabara de 1.000 de tone, tabierul montat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra a fost deplasat in unghi de 90 de grade, in pozitia de montaj. Si abia apoi inaltat. Lansarea podului s-a facut in august 2001, in apropierea sarbatorii de Sfanta Marie, de aici venindu-i si numele.
Citeşte mai multe despre:   podul,   cernavoda,   descoperirea romaniei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de