Regina de la Balea

Cabana Balea este a doua ca inaltime din tara. Situata in inima Fagarasilor, ea dateaza din secolul trecut. Dupa ce in 1995 a fost mistuita de flacari, doi sasi au cumparat-o si au facut din ea o adevarata afacere. Regine si Günter Klingeis sunt sasi, nascuti la Avrig. Dupa Revolutie, au emigrat in Germania, dar dorul de casa i-a adus inapoi. Au cumparat Cabana Balea, atunci o ruina, dupa ce in 1995 a fost mistuita de flacari. Au facut din ea o afacere, dar si un camin. Au reconstruit totul cu mare efort, au facut imprumuturi si au si acum datorii neachitate. Au avut insa noroc de vreme buna, in opt luni au facut exteriorul, cu ajutorul a patru firme de constructii, dupa care, in timpul iernii, s-au ocupat de interior. "Daca iarna ar fi fost grea, am fi terminat totul in cinci ani", spune Regine. Ea isi aduce aminte ca, in iarna lui 2000, sotul sau impreuna cu Vasile, un prieten, au ramas intr-o noapte la cabana neterminata inca, sa o pazeasca. Era o ceata de nu vedeai la un metru, dar Vasile nu s-a lasat induplecat si a plecat prin nametii sa-i telefoneze sotiei, de la cabana de vanatoare a lui Ceausescu, aflata la 300 de metri mai sus. "O trecut o ora, or trecut doua, nici un Vasile." Atunci, Günter a iesit pe terasa si a inceput sa-l strige, iar Vasile a ajuns inapoi la cabana ghidat de sunet.

CLIENTI. In 2000 au sarbatorit aici primul Revelion, alaturi de 30 de prieteni si de un austriac, dublu campion mondial la snowboard, care venise pe jos. Cum au deschis cabana, s-a si aflat de ea, i s-a dus vestea in randul strainilor, multi veniti pentru schi iarna si plimbari pe creste vara. N-au dus niciodata lipsa de clienti, nemtii fac rezervari cu un an inainte. In ciuda preturilor piperate, cel mai bun client este un roman, Adi, in varsta de vreo 50 de ani. A venit prima data anul trecut, s-a indragostit de acest loc si a repetat excursia de inca 30 de ori in acelasi an. Vine la schi, iar anul acesta sotii Klingeis l-au vazut deja de 15 ori.

ANOTIMP. Iarna este cel mai lung anotimp la Balea: tine noua luni

NOSTALGII. Exista clienti insa care vin la Cabana Balea de dragul trecutului. Ei stau si beau bere la aceeasi masa la care stateau si inainte sa fie mistuita de flacari, dar nostalgia si regretul ii coplesesc. Este cazul unor tineri schiori, ce au vazut prima data crestele Fagarasilor la 3 ani, adusi aici de parinti. Dormeau atunci pe prici si nu erau nevoiti sa plateasca. Ba din contra, daca veneau de departe, cabanierul le mai dadea si o farfurie de mancare calda si un ceai de bujori de munte cu rom sa se incalzeasca. "Am pierdut ceva. Acum avem termopane si preturi europene", spune unul dintre ei.

PERICOLE. Locatia este splendida, dar crestele abrupte ale Fagarasilor au intiparit in mintea oamenilor cateva tragedii. In 1977, un grup de 23 de elevi de la Liceul German din Sibiu, a murit aici intr-o avalansa. Erau colegii de scoala ai Reginei. "Era ultima lor zi de schi. Au iesit pe partie, si intr-un minut s-a lasat ceata. Avalansa i-a luat pe toti. Era totul alb, nu se mai vedea nimic", povesteste femeia. In fiecare an, in aprilie, parintii, rudele si prietenii acestor copii vin la monumentul ridicat in memoria lor si isi dau drumul pe partie cu faclii. Anul trecut, Regine a avut parte de un turist special, fosta directoare de atunci a liceului, care si-a pierdut si ea doi copii in avalansa. A venit, dupa atatia ani, cu cel de-al treilea copil, in varsta de 18 ani, sa-i arate locul unde au murit fratii pe care nu i-a cunoscut niciodata.

TELECABINA. Sotii Klingeis au cumparat si telecabina. I-a rugat fostul proprietar, caci ei nu voiau. "Ne-am mai trezit cu ceva pe cap. Ne era de ajuns afacerea cu cabana", spune Regine. Cel care are grija de telecabina este Ion Richea, in varsta de 56 de ani. Este om de incredere, are aceasta meserie inca din 1975. Programul de munca dureaza doar opt ore, dar nea’ Ion este acolo in permanenta pentru a veghea la bunul mers al instalatiilor si pentru a intretine telecabina. O saptamana munceste, o saptamana sta acasa. Are acolo la statie spatii de cazare si provizii de mancare, in caz ca zapada ii tine pe loc. Este curajos nea Ion, de se strica telecabina, nu-i este teama de reparatii la inaltime. Este obisnuit de cand lucra pe santier. S-a intamplat de mai multe ori ca telecabina sa ramana suspendata. In aceste situatii, oamenii sunt varati intr-un troliu, un fel de sac, si coborati la sol pe fraghie. "La inceput se sperie, dar apoi le place, fac poze si la final mai vor o data", spune mecanicul. "Nu este o meserie usoara, muncesti in conditii vitrege, de vant, ploaie si zapada. Dar imi place, e frumos."

Asezarea geografica Masivul Fagaras are 3.000 de kilometri patrati, iar crestele si varfurile sale depasesc 2.500 de metri altitudine. In mijlocul vailor, cheilor, raurilor si lacurilor gazduite in caldari glaciare, la 2.036 de metri, se afla Cabana Balea, pe o peninsula a celui mai mare lac glaciar de aici, de 4,6 hectare. Ajungi aici pe Transfagarasan. Circul glaciar este dominat de Varful Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m), din care se desprind alte 26 de creste, acoperite de paduri si de bujori de munte. Istoricul caldarii glaciare Pana la inceputul anilor 1900, caldarea glaciara a lacului apartinea in lunile de vara ciobanilor din satele Sterza si Cartisoara. Putinii turisti din acele vremuri au incropit apoi patru pereti din piatra, acoperindu-i cu jneapan. Abia la 29 august 1905 este inaugurata cabana turistica, avand o singura incapere, construita de Societatea Carpatina Transilvaneana, prima organizatie de turism montan din Romania. Incepand din 1937, acesteia i-au fost adaugate noi spatii de cazare, iar in 1949, dupa un an de renovare, a fost redata circuitului turistic, avand o capacitate de 100 de locuri. Nu se stie din ce motiv, in 1995, cabana a ars din temelii, urmand ca ea sa fie cumparata si refacuta de Regine si de Günter Klingeis in 2000. Prezentarea cabanei Actualii proprietari au cumparat Cabana Balea in urma cu aproape 10 ani. Atunci era o ruina, dupa ce in 1995 fusese mistuita de flacari. Reconstructia nu a durat mult. Au avut noroc de timp frumos. Cabana are acum trei etaje si 100 de locuri de cazare pentru turisti, cu preturi cuprinse intre 15 si 50 de euro. Mobilierul a fost realizat la comanda, din lemn de rasinoase si paltin. In sala de mese pot manca 80 de persoane. Exista incalzire si centrala telefonica prin satelit. Atunci cand vremea e frumoasa, se poate face plaja pe terasa. Toate preparatele culinare sunt pregatite in bucataria proprie.