x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sufletul lutului

0
Autor: Monica Iordache Apostol Carmen Plesa 20 Iul 2005 - 00:00
Sufletul lutului


In Oboga de Jos, mestesugul olarilor, renumiti altadata, incepe sa se piarda. Nea Petre Ghejea este unul dintre ultimii "mohicani" ai acestui mestesug. Face oricui vrea o demonstratie de modelat lutul, ca, poate, intiparita pe retina privitorilor, arta lui nu se va da uitarii.

Se joaca in fata noastra cu un bot de lut. Pleosc! Pleosc! Mainile batucite pleznesc lutul ca sa-l disciplineze. Apoi il asaza cu grija pe roata. Incepe sa invarta. Lutul danseaza si el dupa cum ii canta stapanul. Mainile batucite il mangaie usor dar nu-i lasa nici o clipa de ragaz. Lutul creste, descreste, se umfla, slabeste, se largeste, se strange. Nici el nu mai stie cum vrea sa fie. Se roteste, ameteste, se fastaceste. Se umfla in pantece, isi strange gatul si gata: se opreste. A devenit ulcior, asa cum vrea stapanul sa fie. Isi clatina gingas si cochet capul, cand este asezat pe o polita. "Asta mata nu poti s-o faci nici 1%", rade olarul la noi, in timp ce ramasesem cu gura cascata, asistand la nasterea unui ulcior de toata frumusetea.

Olarul nostru, Petre Ghejea, unul din cei cativa olari ce-au mai ramas in Oboga de jos, tocmai ne-a facut o demonstratie. Nici n-a fost nevoie sa-l rugam, ii place sa ne arata ce stie. "Din 30 de olari cati eram la Oboga de Jos, nu mai e decat unul, eu. La Oboga de Sus nu mai e nici unul", ne povesteste despre vremurile de glorie ale olaritului oltenesc. S-au schimbat vremurile, iar tinerii nu mai invata sa faca oale. Mai bine pleaca in Spania la munca decat sa dea la roata. Se duce cu oalele la piata in Turnu Severin sau la targuri. Oalele, ulcioarele, farfuriile lui ajung si in strainatate. Frumoase, lucioase, smaltuite, au luat ochii strainilor.

PRINTRE VOPSELURI. Inainte sa fie bagate n cuptor, oalele sunt „scaldate" n culori

NEVASTA DE OLAR. Femeia lui nea Petre, Teodora, le serpuieste cu dungi rosii si verzi. Femeile de olari cu asta se ocupa de obicei. Rar vezi femeia la roata. "E mai greu pentru ele sa dea la roata. Femeia trebuie sa si spele, sa faca de mancare", ne explica nea Petre statutul nevestei de olar. Tot femeile baga oalele la cuptor, le ard ca sa se intareasca, le smaltuiesc si le mai trec o data prin proba focului, sa ramana lucioase si frumoase. Nea Petre se asaza iar la roata. "Ia uite, aici sus fierul s-a adancit, dupa cum am tinut eu mana pe lut. Carnea creste la loc, dar fierul se duce", ne arata roata de sus, de metal. Cea mare de jos, pe care o impinge cu piciorul, e mai rezistenta, de lemn de salcam.

Impinge mai departe cu piciorul, iar mainile dezmiarda lutul. "Peste 20 de ani vor veni sa caute cioburi de ceramica prin partile astea si se vor minuna de ce am facut noi", isi incheie demonstratia cu regretul ca nepotii n-or sa aiba norocul sa cunoasca minunea modelarii lutului.

Localizare Oboga


  • Oboga de Jos si Oboga de Sus sunt doua localitati vestite pentru olarit.
  • Se afla la 9 kilometri de orasul Bals, pe un drum secundar.
  • Cel mai apropiat tronson rutier este Drumul National E70
  • Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   oboga

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de