x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Turnul Babel pasnic

0
Autor: Laura Toma Dorian Cobuz 30 Iul 2005 - 00:00
Turnul Babel pasnic


Opt biserici pentru 20.000 de locuitori, la Cernavoda. Armonie etnica si confesionala, convietuire in respect si toleranta. Incet, diferentele culturale incep sa se stearga. Batranii bragagii turci s-au prapadit. Nepotii lor, care au renuntat la salvari, se insoara cu romance in geamia veche de 500 de ani. Rromii au lasat fustele pentru blugi. Lipovenii tin tare de traditie, iar catolicii, adventistii si baptistii s-au inmultit si au propriile locasuri de cult.

Comunitatea de turci din Cernavoda mai numara vreo 400 de suflete. Turcii de azi nu mai seamana cu cei de odinioara cu salvari colorati si turbane din borangic sau cu fesuri din matase naturala. Cei mai multi sunt mici comercianti, insa sunt si din cei care au ajuns capetenii ale locului.

Cernavoda a fost un punct strategic la Dunare si cale de comunicatie spre mijlocul Dobrogei. Poarta si-a dorit granitele imperiului de-a lungul Dunarii, cucerind Dobrogea in 1420. Acest fapt a dus la o infuzie musulmana care s-a inradacinat si a ramas aici. Primul lacas de cult musulman apare aici la jumatatea secolului al XV-lea, cand se citesc primele versete din Coran. Pentru inceput geamia ridicata la Cernavoda nu a avut minaret, el a fost ridicat mult mai tarziu. Cronicile spun ca la temelia acestei constructii s-a folosit piatra slefuita ce a apartinut candva podului roman peste Axios. Pana azi geamia a ramas aceeasi, intervenindu-se doar cu mici reparatii pentru mentinerea ei. De aproape 50 de ani, minaretul are o inclinare ingrijoratoare. Specialistii cred ca o apa freatica care "lucreaza" in adancuri ar cauza inclinatia.

CAPITANUL ISMAIL. Ferigeaua care acoperea fata cadanelor, baclavalele sau braga rece, serbetul si rahatul cu nuca erau elemente care impestritau traiul in Cernavoda in urma cu multi ani, vremuri care par tot mai departe. Azi pe strazile din oras ii recunosti intuitiv dupa trasaturi, pentru ca la port au renuntat. Selim Ismail e unul dintre ei, dar, dupa chip, n-ai zice ca-i turc. El poarta un altfel de uniforma, caci e seful Capitaniei Portului Cernavoda. L-am cunoscut pe pontonul in care isi are biroul. E insurat, nu prea inalt si cu un zambet istet in colt de gura. L-am intrebat de unde putem lua niste nuga sau halvita turceasca. Aflam ca ultimul comerciant ambulant de astfel de produse s-a stins acum cativa ani. Ne-a vorbit cu umor despre originea sa si despre convietuirea diverselor etnii in Cernavoda. Parintii sai, turci amandoi, au venit aici din Bulgaria: mama din Silistra, tatal din Turtucaia. De atunci au trecut 52 de ani. A facut scoala de ofiteri in rezerva, a dat concurs la Capitanie si a devenit capul acestui soi "de politie rutiera pe apa". Are trei copii: Belgin, Denis si Levis. Meseria sa l-a facut sa se considere la fel de eficient ca si un radar, caci a ajuns sa simta viteza vaselor fara a mai uza de aparatura. E un radar instinctual. Pentru fiecare incident petrecut pe apa in zona Cernavoda, Selim este chemat pe ponton. Din cand in cand, intrerupe discutia si transmite prin statie instructiuni pentru vasele pe care le urmareste printr-un ochi de geam din biroul sau. "Turcii sunt o fire fundamental vesela, dom’le", crede Selim Ismail. "Joaca turcu’ de-i sar capacele, dar e si cam puturos. Ma uit la nevasta-mea care-i tataroaica, ei sunt mult mai gospodari." Problemele etnice nu s-au aratat aici prin ultimii 50 de ani. "Diversitate in pace, asta as zice despre orasul asta", adauga Selim.

CONTAMINAREA SPECIFICULUI. Aproape 2% dintre membrii comunitatii au plecat in ultimii ani in Turcia. Multi s-au intors acasa insa. "Acolo trebuie chiar sa muncesti ca sa-ti scoti painea... Aici, mai tragi la o umbra, mai la o cantare... Turcu’ se descurca", crede capitanul Ismail. "Tot aici e Raiul lor." Din traditiile religioase, membrii comunitatii turce pastreaza vinerea ziua slujbei.

Atunci se intalnesc la amiaza la geamie. Slujba se tine in araba si e sustinuta de un hoge. Doar unii batrani inteleg araba, ceilalti au invatat mimetic cuvintele rugilor. Cat despre vorbitorii de limba turca, acestia sunt cam 80% din comunitate. Tin foarte mult sa intre curati in geamie. Isi pun hainele cele mai nepurtate si intra in lacas desculti. Cat despre ritualurile de nunta si de inmormantare, aflam ca s-au pastrat destul de bine. Unii membrii mai deschisi sau excentrici, ca si Ismail, au renuntat la conservarea stricta a specificului identitar. Capitanul le-a permis fiicelor sa se casatoreasca insa cu romani si sa se converteasca la ortodoxism. "Stii ce se intampla? Ii trimiti la facultati, ei se plac acolo turci cu romani si nici nu te baga-n seama cand le spui ca ar trebui conservata comunitatea, originea, si pentru asta sa se ia cu cine ii place. Numai sa se inteleaga." De asemenea, in casa el vorbeste doar limba romana. "Noi avem doua mari sarbatori. Eu prefer sa le tin pe cele ortodoxe, ca-s mai multe", spune Ismail, aratand spre calendarul ordodox agatat in biroul sau.

Liderii

INCLINAT. Minaretul de la Cernavoda risca sa cada
In Cernavoda exista un singur restaurant cu specific turcesc. Bucataria turcilor din comunitate si stilul de a manca a fost contaminat. "In comunitatea musulmana vecina de la Medgidia, care e mai puternica, specificul pare sa nu le fi fost mult prea schimbat", priveste comparativ Selim Ismail. Hogea este considerat liderul spiritual al turcilor. Mai nou, cernavodenii de origine turca si-au format o asociatie si l-au pus in frunte pe Caidar, asistent la radiologie in Spitalul Municipal. Hogea sta in Medgidia si face aici naveta, cu Caidar au astfel un lider permanent.

Geamia goala

Am sperat sa gasim turci la geamia din Cernavoda, situata chiar sub picioarele Podului "Sfanta Maria". Am facut doua vizite, in doua zile consecutive la Geamie, dar nici urma de credinciosi. Am aflat ca ar fi un batran musulman care ingrijeste de lacasul de cult, dar noi nu l-am gasit. Am intrat in casa de rugaciuni dupa ce ne-am descaltat, sperand ca macar asa sa atragem atentia asupra noastra, dar nu a fost nimeni care sa se supere pe noi ca nu am intrebat daca avem voie. Am aflat apoi ca la geamie se mai aduna cativa batrani vinerea la slujba, dar aceasta se tine numai vinerea la pranz, pentru ca Hogea nu este din localitate, ci face naveta de la Medgidia.

DEZAVANTAJATI
"Nu au plecat la munca in Turcia decat vreo cativa oameni. Acolo trebuie chiar sa muncesti ca sa-ti scoti painea si mai esti si platit mai putin decat unul de-al lor. Aici, mai tragi la o umbra, mai la o cantare... Turcu’ se descurca" - Ismail Selim, etnic turc
Citeşte mai multe despre:   cernavoda,   descoperirea romaniei,   ismail

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de