x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Uzina demolata cu barosul si autogenul

0
Autor: Victor Ciutacu 09 Iul 2005 - 00:00
Uzina demolata cu barosul si autogenul


Auzisem de "legenda" Ampelum Zlatna, dar niciodata nu mi-am putut inchipui ca voi ajunge sa vad cu ochii mei o asemenea grozavie. Plecand din biroul primarului Ponoran, am intrebat cum ajungem la combinat. Toata lumea ne-a zis s-o luam inainte, ca n-avem cum sa-l ratam. Mare dreptate…

BOMBARDAMENT. In drumul spre iesirea din oras, pe dreapta, ne sar in ochi niste schelete hade, ramasitele a ceea ce a fost odata un mare combinat de neferoase. Intram pe poarta intreprinderii, pasim uluiti si parca usor tematori pe aleile dintre niste hale care arata de parca ar fi supravietuit miraculos unui bombardament. Ne aducem aminte ca actorul american Wesley Snipes, aflat la filmari in Romania, a cerut o locatie asemanatoare Bosniei si ca studiourile i-au oferit Glina. Proasta alegere; daca veneau la Zlatna, gaseau mai ceva ca Bosnia. Ajungem in biroul directorului Florin Ardean. Lucreaza de tanar aici si in priviri i se citeste disperarea ca a ajuns tocmai el sa vegheze vanzarea pe bucati a combinatului intrat in lichidare. Ne povesteste molcom ca societatea din Zlatna este atestata documentar din 1747, ca-n 1965 au inceput marile investitii (constructia cuptorului cu vatra pentru topirea concentratelor cuproase, instalatiile pentru obtinerea sulfatului de cupru, a sulfatului de magneziu, a acidului sulfuric si a pulberii de aluminiu), iar intre 1982 si 1988 s-a construit uzina noua.

GLORIE. In plina glorie, uzina de neferoase ajunsese sa ofere locuri de munca pentru aproximativ 2.700 de suflete. Directorul Ardean spune ca la Zlatna au fost probleme inca de la inceput, data fiind restrictionarea importurilor. Instalatiile erau proiectate sa produca 30.000 de tone cupru electrolitic anual, insa in realitate se faceau cam 7.000-8.000 de tone. Primul pas al decaderii postrevolutionare a fost oprirea procesului de topire, ca efect al lipsei acute a concentratelor de pe piata. In 1997, regresul cotatiei cuprului la Bursa din Londra s-a prabusit de la aproximativ 2.700 dolari/tona la 1.300-1.500 dolari/tona. "Cumparam cu 980 dolari/tona concentrate, vindeam productia la 1.350 dolari/tona si, deja, nu ne mai incadram in costuri", isi aminteste cel care, astazi, are ingrata misiune de a privi neputincios cum combinatul se dezmembreaza bucata cu bucata sub baroasele de 20 kg ale "uliilor ciocolatii" care au terminat de taiat ce-a fost lesne, iar acum scot fier-betonul din piatra. In acel moment, FPS-ul a decis inchiderea operationala a uzinei noi, trecand-o in conservare si, ulterior, a vandut-o catre Allied Deals, companie care mai detinea o capacitate similara la Baia Mare. Au urmat, in ordine, dezmembrarea, mutarea la Baia Mare a utilajelor care se mai puteau folosi si vanzarea a ce putea fi valorificat rapid. Restul a ramas in plata manuitorilor de autogen…

VIITOR. In 2004 s-a oprit si fabrica veche, iar APAPS a scos-o zadarnic la vanzare. Nimeni nu s-a aratat insa interesata de o societate cu datorii imense si complet iesita din piata. In acelasi an, firma a intrat in lichidare voluntara, s-a incercat initial valorificarea ei in bloc, ulterior dezmembrarea pe active functionale in vederea vanzarii acestor entitati, pentru ca - in final - sa fie organizate nu mai putin de 10 licitatii "en detail". Datoriile de 100 de miliarde de lei au facut ca Distrigaz Nord sa sisteze alimentarea cu gaz, oamenii au plecat acasa "pe ordonanta" (22-24 salarii, in functie de vechime, plus inca doua de la societate), cateva hale au fost vandute unor intreprinzatori care au mizat pe statutul de zona defavorizata al orasului Zlatna, dar care deocamdata n-au miscat un pai in curtea cu aspect terifiant. Teoretic, vreo 200 de persoane ar trebui sa-si gaseasca o slujba in viitoarele fabrici de tevi de polipropilena, respectiv de incaltaminte sport. Practic, viitorul pare mai mult decat negru…

PROBLEME


"Am preluat scaunul de primar cu datorii catre furnizori de 11 miliarde de lei. Electrica a oprit chiar alimentarea la doar patru zile de la instalare. Acum sunt depuse 300 de cereri de ajutor social. Si sa nu uitam ca la anu vor fi si alte probleme: in februarie 2006 oamenii de aici termina de primit platile compensatorii. Si, in plus, mai avem buget pret de inca o luna de salarii pentru personalul din subordine"
Silviu Ponoran, primar Zlatna

LOCALITATE FARA BUGET
DEZMEMBRARE. Tiganii au ajuns sa scoata fierul din betoane si sa il vanda
Singurul cat de cat mai optimist pare primarul Silviu Ponoran. Inginerul vanjos si mustacios care si-a recastigat mandatul in 2004, dupa ce fusese edil-sef si in perioada 1992-2000, vrea sa initieze constructia unui parc industrial pe ruinele fostei uzine noi. Nu ezita in a se pronunta ferm ca "fostul management a jefuit societatea" si ca, in ultima vreme, "la Ampelum s-a facut cupru de lemn". Vazand cat suntem de nedumeriti, primarul ne povesteste cum fosta conduce ar fi facut niste imitatii de lingouri din lemn, le-ar fi tinut intr-o magazine obscur luminata, cu un brau de lingouri adevarate imprejur, si ar fi pacalit in acest fel o companie elvetiana, care ar fi finantat o productie inexistenta.
Nadajduieste ca Executivul il va ajuta sa treaca anul in curs cu o suplimentare de buget de la fondul de rezerva. Liberal convins si cu vechime, declara fara teama ca e dezamagit de cine a ajuns sa reprezinte partidul Bratienilor in Executiv si ca nu-si inchipuia vreodata ca la congres se vor vota liste. Isi pune mainile-n cap cand e intrebat de prioritati. Le enumera, totusi: refacerea podului intre Zlatna si unul dintre satele apartinatoare in vederea asigurarii transportului catre scoala pentru cei 30 de copii care strabat pe jos cate 3 km (si dus, si intors) zilnic, consacrarea Vaii Fenesului ca zona de turism, construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor uzate in parteneriat public-privat si a unei statii de epurare a apelor, plus accesarea de fonduri din programul Bancii Mondiale (de 20 de milioane de dolari) destinat ecologizarii zonei Zlatna-Copsa Mica.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   zlatna

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de