Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional şi Complexul Muzeal Bucovina vă invită la Suceava, la Muzeul Satului Bucovinean (sau la Sala Sindicatelor, dacă ploile nu vor conteni), la o întâlnire de suflet, cu cântările străvechi.
Sâmbătă, 26 iunie, şi duminică, 27 iunie, vă invităm la Suceava, la cea de-a patra ediţie a Festivalului "Tarafuri şi Fanfare". Muzicanţi din toată ţara vor veni să demonstreze că muzica din hotarul satului se încăpăţânează să nu moară. Amfitrionul Festivalului este profesorul Grigore Leşe, cel care i-a descoperit în cele mai nebănuite colţuri de ţară. Poftiţi la Muzeul Satului Bucovinean la o întâlnire cu Nea Costină lăutaru' din Cezieni, Mambo Siria, Trei parale, Rapsozii Gorjului, Banda lu' Argint din Pârâul de Pripor, Taraful lui Gaciu din Soporu de Câmpie, Taraful din Topliţa, Taraful din Sângiorz Băi, Taraful lui Mucea din Bilca, Taraful din Greceşti, muzicanţi din Timocul Bulgăresc, Fanfara din Lăpuşnicu Mare, fanfara din Vorona şi fanfare din Bucovina.
Într-un peisaj de o rară frumuseţe, la poalele dealului Morilor, pe Valea Raznicului, înconjurate de păduri seculare, găsim trei sate uitate de lume: Bărboi, Greceşti şi Buzu, altădată celebre în toată Oltenia datorită tarafului condus de Niţu Voinescu. Acum, pentru a putea fi angajaţi la nunţi, taraful - iniţial format din 12 bărbaţi - s-a împărţit în mai multe cete: ceata lui Fonea din Busu, ceata lui Voinescu din Greceşti, ceata din Bărboi.
La Suceava ne vor încânta cu hori, sârbe, cântece de dragoste şi dor, muzicanţii din Greceşti.
Despre cântările lor, Grigore Leşe spune: "Unele linii melodice se pare că au fost moştenite de la curtea medievală, supusă influenţelor turceşti şi greceşti, altele s-au format sub influenţa lăutarilor, care dispun de imaginaţie şi improvizaţie. Acestea au influenţat muzica ţărănească, afectându-i culoarea sonoră prin introducerea instrumentelor vioară, violă, contrabas şi prin folosirea acompaniamentului tonal-funcţional. La mare cinste sunt cântecele vocale de joc, care se rubatizează uşor, cântece de dragoste, doine.
Întâlnim o mare diversitate a structurilor sonore şi ritmice. Cântecul de dragoste, foarte prezent, este o melodie particularizată, cu ornamente, supleţe arhitectonică, asemănătoare cu doina de dragoste. Spre deosebire de aceasta, se cântă la masa mare a nunţii."
Din Timocul Bulgăresc vor veni la Suceava Valeri lu' Melcu, cu doba mare, Asen a lu' Pavel cu clarinetul, Goşă a lu' Buric cu trompeta, Pascu lu' Ştefan, cu ocarina şi fluierul. Doi dintre muzicanţi au fost şi anul trecut la ediţia "Tarafuri şi Fanfare" desfăşurată la Sibiu. Atunci, melosul balcanic grefat pe sonorităţi străvechi româneşti a impresionat publicul. Ştiu cântări de nuntă, de joc, de drum, ştiu balade şi cântece lirice, bătrânul Pascu lu' Ştefan ştie o variantă de Mioriţa de o frumuseţe tulburătoare. Folosesc instrumente cu timbre diferite, melodiile fiind susţinute ritmic de dobă, iar improvizaţia face ca muzica lor să strălucească, să fie unică, pendulând nostalgic între Orient şi Balcani.
Nea Costină lăutaru' din Cezieni este preţuit de întreg satul. Educat, carismatic, te primeşte cu naturaleţe şi îţi povesteşte cu mare însufleţire despre vechii lăutari, despre nunţile de odinioară, şezătorile şi horele satului, despre moş Coteţ cobzaru', de la care a învăţat multe cântări. Poveştile ni le va aduce pe strunele viorii, cântece de dragoste, doine şi balade cântate ca la curţile boiereşti ale vechiului Romanaţi.
Fanfarele din Bucovina au fost nelipsite de la ediţiile precedente ale Festivalului "Tarafuri şi Fanfare". De data aceasta le vom întâlni la ele acasă, unde tradiţiile sunt sfinte.
Satul Stamate din comuna Fântânele dă şi numele fanfarei, nume la care muzicanţii ţin foarte mult. Sufletul bantei este Vasile Leontică. Instrumentiştii sunt gospodari de frunte în satul lor şi nelipsiţi de la toate evenimentele importante din comunitate.
Satul Lămăşeni, comuna Rădăşeni, este o aşezare aparte. Aici oamenii au cântat dintodeauna la fluier. Azi, dacă ar fi adunaţi toţi cei care ştiu a zice din fluier din satele Lămăşeni şi Rădăşeni s-ar aduna peste 50 de fluieraşi. Banta de "alămuri" s-a format înainte de 1989, când cânta doar pe la nunţi şi înmormântări.
Satul Buneşti are o istorie interesantă. A fost localitate de graniţă între Bucovina şi Regatul României. În anul 1775 satul era împărţit în două, având un punct vamal în actuala clădire a Primăriei Buneşti şi celălalt, în clădirea de azi a Căminului Cultural.
Banta din Buneşti s-a înfiinţat în anul 1978. Instrumentiştii din familia Ştefanilor din satul Petia, comuna Buneşti, s-au înfrăţit într-a cântatului cu familia Stăneştilor din comuna Preuteşti şi au format "Banta Ştefanilor şi Stăneştilor".
Tot în aceeaşi perioadă funcţiona şi "Banta Dorobenţilor" din satul Unceşti, iar în anul 1981 s-a înfiinţat în satul Podeni "Banta lui Nicoară". În momentul de faţă, din cele trei bante s-a format fanfara din Buneşti.
Aşadar, nu staţi pe gânduri! Veniţi să ascultaţi cântece din zestrea românilor la Muzeul Satului Bucovinean sau la Sala Sindicatelor (dacă ploile vor continua).
Poftiţi la o nouă ediţie a Festivalului "Tarafuri şi Fanfare". Suceava. 26 şi 27 iunie, de la ora 16:00. Gazda şi partenerul nostru este Complexul Muzeal Bucovina. Mulţumim pentru deschidere şi susţinere Primăriei Municipiului Suceava şi Consiliului Judeţean Suceava.
