x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Epoca de kitsch - Daruri din Botswana pentru Ceausesti

0
Autor: Irina Munteanu 07 Oct 2006 - 00:00
Epoca de kitsch - Daruri din Botswana pentru Ceausesti


Doua statui inalte de vreun metru, care-i arata pe Ceausesti in pozitii de regi egipteni, domina sala "Epoca de Aur" a Memorialului durerii de la Sighet. Gusturile oficiale ale vremii erau dictate de doi detinatori ai titlului de "Doctor Honoris Causa" cu serioase probleme la capitolul "liceu".

"Epoca de Aur", cu odele ei aduse mult iubitului conducator, cu tablourile infatisand-o pe Elena Ceausescu plutind printre nori si imensele desfasurari de forte de pe stadioane, a stat in intregime sub semnul prostului gust.

O caseta de lemn, care atunci cand i se deschideau usitele dadea la iveala bustul din marmura al lui Ceausescu, iar dintr-un casetofon ascuns se revarsa discursul de la vreo plenara. Vitralii ce luminate faceau sa apara figura aceluiasi; vaze omagiale cu acelasi portret, tapiserii in care Ceausescu dadea mana cu Stefan cel Mare. Un covor primit din Botswana, indoit in partea de jos, pentru a ascunde numele monedei tarii respective, adica "pula". Toate acestea faceau parte din exponatele imposibil de ratat de catre grupurile de pionieri sau de turisti straini care ajungeau la Muzeul National de Istorie din Bucuresti.

PIRAMIDA OMAGIALA.Am incercat sa vedem cadourile pe care Ceausescu le primise de la comitetele judetene de partid, dar si din tarile prin care umblase, insa acum ele se afla bine impachetate, asteptand cuminti in subsolurile muzeului ziua in care cercetatorii le vor face sa vorbeasca dintr-o noua perspectiva. Totusi, cateva dintre aceste obiecte pot fi vazute la Sighet, la Memorialul Durerii, muzeu initiat de Ana Blandiana. Poeta isi aminteste epifania numelui salii "Comunismul kitsch": "Ideea de a face o sala din perioada cultului lui Ceausescu era obligatorie. Lucrand la ea, ne-am dat seama ca trasatura caracteristica a acestei perioade era chiar kitschul. Am descoperit efectiv notiunea de comunism-kitsch". Obiectul care a impus practic numele era "o piramida de inaltimea unui om, care are in centru poza lui Ceausescu inconjurata cu niste beculete rosii. Piramida o bagi in priza. Beculetele astea se invartesc in jurul lui. Deasupra piramidei este un glob care presupune ca sugereaza ca el e pe tot globul, care si el se invarteste, incat senzatia este pur si simplu halucinanta". Romulus Rusan, sotul Anei Blandiana si coautor al Memorialului, si-a amintit de unde provenea cadoul. Fusese oferit de comitetul judetean Brasov, de ziua tovarasului, la doua luni dupa revolta muncitorilor din Brasov, de la 15 noiembrie 1987.

PICTURA POLITIZATA. Rasfoind un album "Omagiu", Ana Blandiana exclama cu uimire: "Uite ce urati sunt! Eu, daca eu as fi fost Ceausescu si mie mi-ar fi facut asa portretul, i-as fi bagat la inchisoare. Sunt tablouri facute de oameni care nu stiau sa deseneze, dar puneau acolo tot ce se poate: lauri, porumbei, spice de grau!". Ea regreta ca in sala de la Sighet nu a avut loc Sabin Balasa, din cauza dimensiunilor imense ale operelor sale. "Se afla din plin si el in subsolul Muzeului de istorie." Tot in "Omagiu" am vazut o reproducere dupa portretele lor pe faianta ca cele ce se pun la cruci, in cimitir. Li se faceau portretele si folosind tehnica marchetariei, ce presupune o compozitie din mai multe esente de lemn, folosita in arta mobilierului. Doina Punga, istoric de arta, sefa Departamentului de Relatii Publice al Muzeului National de Istorie, ne-a explicat: "Cand realizezi un portret din bucati de lemn, kitschul apare foarte usor, pentru ca ceea ce il caracterizeaza este in primul rand contradictia dintre intentie si realizare. Trimiti la pictura, dar folosesti un limbaj specific mobilierului". Unele opere, facute de artisti adevarati la comanda politica, erau realizate remarcabil. Kitschul aparea din inadecvarea formei cu tema careia ii era dedicata.

MEGALOMANIE. Meritul cel mai mare al domnitorilor romani fusese prefigurarea "celui mai iubit conducator"

"CANTEC PENTRU PRESEDINTELE TARII". In sala "Epoca de Aur sau comunismul kitsch" mai sunt expuse doua statui inalte de vreun metru, care-i arata asezati in fotolii, in pozitii de regi egipteni, iar de tavan sunt atarnate doua "hlamide" purtate de Elena si Nicu, oameni care nu aveau nici liceul, investiti de diverse universitati din lume cu titlul de "Doctor Honoris Causa". Saltul social pe care-l facusera oamenii care erau la conducerea partidului, care nu mai erau nici tarani, nici muncitori, dar nici intelectuali cum se pretindeau, a dus la proliferarea falselor valori si astfel la aparitia kitschului in toate zonele artei. Coregrafii munceau luni in sir pentru ca pe stadioane, la 23 august, sa apara din trupuri umane harta tarii sau literele ce preaslaveau "Partidul Ceausescu Romania". In literatura, la adorarea cuplului participau, pe langa cativa poeti de curte profesionisti, tarani, unii semianalfabeti, care mai rar compuneau ei insisi odele, cel mai adesea semnand doar operele realizate de propagandistii de partid. Astfel, ajungeau la Cantarea Romaniei si erau popularizati la televiziune in detrimentul poeziei adevarate. "Ce poate fi mai kitsch decat o poezie numita «Cantec pentru presedintele tarii» si semnata «Colectivul de creatie al pionierilor din comuna Scornicesti»?", se intreaba Ana Blandiana. Pentru a manipula masele, conducatorii aveau interesul sa marginalizeze marea cultura. "Cel mai grav este ca au degradat insasi arta populara si folclorul, pervertind acest patrimoniu extraordinar al romanilor. In acesti ultimi ani de comunism kitsch nu se mai facea poezie populara adevarata. Imi amintesc de un taran din Tudor Vladimirescu, din judetul Galati, poet autentic, care a fost condamnat la 18 ani pentru ca facea poezii populare anticomuniste", povesteste Romulus Rusan.

NASCOCIRI CU SCLIPICI. Ana Blandiana isi aminteste ca in 1974, cand Ceausescu a devenit presedinte al republicii si si-a facut un sceptru, Dali i-a trimis o telegrama ironica, in care spunea: "Va felicit pentru inventarea sceptrului prezidential". Sceptrul, atribut al regelui, devenea kitsch in mana unui conducator al republicii. Ceausescu, om simplu, fara o educatie care i-ar fi permis accesul la arta adevarata, era incantat de nascocirile din ce in ce mai incarcate ale mesterilor arvuniti de comitetele judetene pentru cadouri prezidentiale. Lipsa accesului la informatie si ingradirea libertatii de opinie au facut posibila proliferarea pseudoartei iubite de cizmarul ajuns presedinte.

INTREBARI
"In imparatia kitschului totalitar, raspunsurile sunt date dinainte si ele exclud orice alta intrebare suplimentara. De unde reiese ca adevaratul adversar al kitschului totalitar este cel care pune intrebari"
Milan Kundera
"Insuportabila usuratate a fiintei", Editura Univers
PERVERTIRE
"Prin comenzile pe care le onorau unii dintre cei mai importanti pictori s-a ajuns la pervertirea gustului estetic la nivelul psihologiei colective. Nu discutam aici de indivizi educati, care au capacitatea sa faca selectia, ci de marele public si de gustul estetic la nivelul colectivitatii"
Doina Punga
istoric de arta

EXPOZITII
Cel mai mare merit al lui Eminescu era ca Ceausescu il citise pe cand era tanar, spuneau propagandistii epocii. Radu Coroama, director al Muzeului National de Istorie, isi aminteste ca "ultimii ani de istorie devenisera mai importanti decat tot trecutul, in opinia nomenclaturistului Cornel Burtica". De aceea, toate expozitiile de la Muzeul de Istorie stateau sub semnul kitschului. Fie ca erau dedicate Revolutiei de la 1848 sau Razboiului de Independenta, toate incepeau "de la Adam si Eva si se terminau cu Ceausescu, orice tematica fiind subordonata ideii de a-l preamari pe tovarasul".
Citeşte mai multe despre:   ceausescu,   kitschul de toate zilele,   kitsch

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de