x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limba de sarbatoare

0
Autor: Irina Munteanu 29 Mar 2006 - 00:00
Limba de sarbatoare


Academicianul Solomon Marcus, initiatorul pe taram romanesc al lingvisticii matematice, ne-a vorbit despre maculatoarele elevilor de azi, din care limbajul natural aproape ca lipseste, dar si despre tarancile din piata care raspund in engleza.

Jurnalul National: Se vorbeste si se scrie mai prost dupa 1989 decat inainte ?
Solomon Marcus: Nu cred ca situatia s-a deteriorat, dar impresia de deteriorare vine din faptul ca fenomenele nocive sunt mult mai vizibile decat inainte, deoarece s-a dezvoltat considerabil folosirea publica a limbii romane. Grav este faptul ca uneori apar incoerente, greseli de tot felul in texte care provin de la institutii onorabile (ministere, edituri, tribunale, primarii, banci etc). Unele formulare pe care le completam, unele circulare si invitatii contin neglijente, scapari, inadvertente. Numele proprii ale unor personalitati sunt scrise de multe ori gresit.

La ce va referiti cand vorbiti despre "dezvoltarea folosirii publice a limbii"?
La faptul ca exista tot mai multe posturi de radio si de televiziune, tot mai multe ziare, reviste si carti, au aparut e-mailul si internetul. In aceste conditii, tot mai multe persoane pot fi observate sub aspectul folosirii limbajului vorbit sau scris.

Greseli scolare


Ce amintiri aveti despre folosirea limbii romane inainte de 1989 ?
Ca profesor universitar, faceam dese vizite in scoli cu prilejul inspectiilor de grad. Propusesem un pariu pe care nu l-am pierdut: in orice scoala, o privire sumara a gazetei de perete si a diferitelor slogane afisate in diverse sali va descoperi cel putin o greseala, fie ea de gramatica, de ortografie, de semantica sau pur si simplu de imprimare.

Credeti ca astazi lucrurile stau altfel?
Nu cred. Mai mult, cred ca si un alt pariu are sanse bune sa fie castigat: deschizand la intamplare o carte, vei gasi pe paginile respective macar o greseala sau cel putin o inadvertenta (nu ma exclud din acest pariu).

Cine e vinovat de faptul ca elevii au o exprimare schematica de cele mai multe ori?
Sunt multi factori care conduc la ea; ce fel de limba romana aude copilul vorbindu-se la el acasa? Dar pe strada? Dar la scoala? Dar la televizor? Mentalitatea conform careia de modul de exprimare se ocupa numai profesorul de limba romana este destul de raspandita, chiar daca nu e afirmata explicit. Cati profesori de matematica sau de biologie acorda atentie greselilor de exprimare, exprimarii prolixe, incoerente? Modul de exprimare si de redactare intra in obligatia oricarui educator, indiferent de specialitatea sa.

Rationamente fara cuvinte


Cum s-a ajuns la aceasta situatie ?
Tot la scoala ajungem. Nu se face suficient educatia construirii unei relatari (a unei intamplari, a unei amintiri, a unei discutii etc). sau a exprimarii coerente si fara prea multe cuvinte de prisos a unui punct de vedere. Cele mai multe relatari abunda in anacoluturi. In loc de fraze cu cap si coada apar franturi de fraze. M-am uitat in maculatoarele elevilor, am intalnit pagini intregi in care limbajul natural este aproape absent, inlocuit cu simboluri de tot felul. Totusi, un rationament, fie el si in domeniul algebrei sau al chimiei, nu se poate dispensa de cuvinte.

In conditiile actuale, in care televizorul si internetul ne pun in contact permanent cu cei care se exprima in alte limbi, iar calatoriile in strainatate sunt incomparabil mai frecvente decat inainte, ce modificari se observa in limba ?
Mi s-a intamplat ca o taranca mai in varsta, de la care cumparasem niste oua, sa-mi spuna, dupa ce numarase banii primiti de la mine: "OK". Mirat, am intrebat-o: "Vorbiti engleza?", la care mi-a raspuns: "Of course!", dar dupa aceea a adaugat, pentru a risipi nedumerirea mea: "Am pe fiica mea la engleza". Neologismele se inmultesc, am vazut folosindu-se cuvinte nastrusnice cum ar fi "computeristic". Timpul si uzul vor fi sita care va separa pe cele care rezista si intra in limba de cele parazite, care vor disparea. Acest proces este complicat, Academia Romana si alti factori de cultura incearca sa-l monitorizeze, sa-l indrume. In unele reviste exista rubrici dedicate problemelor de limba; remarcabila este rubrica "Pacatele limbii", pe care Rodica Zafiu o tine in "Romania literara".

Noile tehnologii au o influenta mare in evolutia limbii romane ?
Comunicarea electronica se va raspandi tot mai mult si deocamdata va pot spune ca m-am familiarizat, ca si multi colegi ai mei, cu folosirea limbii romane in absenta semnelor diacritice. Se constata ca foarte rar apar ambiguitati care sa nu poata fi rezolvate cu ajutorul contextului. Iata deci, o problema care merita a fi studiata: ce castigam si ce pierdem renuntand la semnele diacritice?

Masacrul lingvistic


Cum se prezinta limba romana la televizor ?
Subtitrarile in limba romana, la unele filme, lasa uneori mult de dorit, ortografic si gramatical. Transcrierea mesajelor primite de la telespectatori, in timpul unor talk-show-uri, scoate uneori la iveala un adevarat masacru lingvistic. Ce sa mai spunem de vulgaritatile care apar in unele mesaje, la ore de noapte ?

In aceste conditii, catre ce ne indreptam ?
Un lingvist australian, intr-o carte publicata in urma cu vreo zece ani, ajunge la concluzia ca peste vreo patru sute de ani nu vor rezista ca limbi internationale decat engleza, chineza si spaniola.

Si celelalte ?
Va voi raspunde cum mi-a raspuns un francez, cand l-am intrebat despre competitia cu limba engleza si a recunoscut ca engleza este de preferat, ca limba de lucru: "Le franIais, c’est pour la fÃşte!"("Franceza este pentru sarbatoare!"). Si romana va rezista, cel putin pentru zilele de sarbatoare!

LINGVISTICA SI MATEMATICA
Solomon Marcus s-a nascut acum 81 de ani, la Bacau. Dupa absolvirea Facultatii de Matematica, in 1949, a devenit profesor asistent al aceleiasi facultati. In paralel cu munca de la catedra, a lucrat in cercetare, fiind unul dintre initiatorii lingvisticii matematice. Lucrarile sale au avut ca obiect domenii diverse, cum ar fi analiza matematica, topologia generala, istoria matematicii, poetica matematica, semiotica. "Modele matematice in lingvistica", "Lingvistica matematica", "Limbaj, logica, filozofie", "Poetica matematica", "Din gandirea matematica romaneasca", "Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematica", "Semne despre semne", "Timpul", "Socul matematicii", "Inventie si descoperire" sunt doar cateva dintre zecile de lucrari ale cercetatorului. La 20 martie, lui Solomon Marcus i s-a acordat Premiul de Excelenta, in cadrul galei premiilor Radio Romania Cultural.

NU RATATI
In Jurnalul National de maine: Stelian Dumistracel vorbeste despre limba de lemn ca act patologic
Citeşte mai multe despre:   limba,   matematica,   limba noastra-i o comoara

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de