x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limbajul de cartier fata cu cenzura

0
Autor: Irina Munteanu 10 Apr 2006 - 00:00
Limbajul de cartier fata cu cenzura


BUG Mafia vorbeste despre cenzura "din ce in ce mai absurda" la care ii sunt supuse cantecele. Ei spun ca romanii au fost socati de libertatea exprimarii, atunci cand formatia si-a lansat primele pie-se.

Baietii de la BUG Mafia ne-au vorbit despre confruntarile cu cenzura "din ce in ce mai absurda", in opinia lor. Ei au ajuns la concluzia ca, pentru a da o sansa unei piese sa intre pe televiziune sau pe radio si sa se-nteleaga ceva din ce vrei sa spui, trebuie sa te autocenzurezi.

Jurnalul National: Care au fost modelele voastre in ceea ce priveste muzica, dar si textele?
BUG: NWA, Doctor DRE, easy i. Modele si ca texte, dar mai ales ca atitudine. Textele le-am adaptat realitatilor noastre, de aici. Ei sunt cei mai importanti, dar sunt multi altii care ne-au influentat.

Cand cantati in engleza, ati fost cenzurati?
Cand cantam in engleza, nu eram bagati in seama absolut deloc, nici macar nu se punea problema de a ajunge pana la cenzura. Asta a aparut dupa ce am inceput sa cantam in romaneste. Ni se refuzau aparitiile sau sprijinul anumitor entitati in legatura cu muzica noastra. Daca si asta poate fi numita intr-un fel o cenzura; cenzura la propriu a aparut mult mai incoace.

Care a fost prima voastra intalnire cu cenzura?
La un concert. "Nu trebuie sa cantati cu cuvinte care pot fi considerate obscene", ne spuneau organizatorii, politia, primaria, depinde de caz.

Exista o lista de cuvinte interzise?
Exista oarecum. In ultimul single este cenzurat cuvantul "dracu’", nu neaparat ca a fost o indicatie a CNA-ului, a fost indicatia postului TV K lumea, pentru ca altfel nu ar fi difuzat piesa.

Se poate vorbi de o gradatie in ceea ce priveste cenzura? Adica devine din ce in ce mai...
Absurda. Da, asta-i cuvantul: "absurda", nu "radicala". La Bistrita, in ’97, a venit un domn ofiter de politie si a spus: "Baieti, fara nici o suparare, nu trebuie sa cantati «asta, asta, asta, asta»".

Nu zi "asta, asta", zi exact...
"Muie", "pula", "pizda", "gaoaza" si alte de-astea. De ce? Pentru ca in sala sunt si minori. OK, suntem de acord. Atat timp cat organizatorii nu si-au facut datoria sa interzica minorilor sa intre in sala, cu toate ca nu era responsabilitatea noastra sa ne cenzuram textele. Oricum canta publicul toate cuvintele. Am mai avut o experienta urata din punctul asta de vedere, cand tot asa, nefiind responsabilitatea noastra sa nu intre minorii in sala, pentru ca oricum intr-o discoteca minorii n-ar trebui sa intre, la Turnu Severin. Asta a fost realitatea in Romania, nu prea s-au respectat legile, dar intr-o discoteca nu au ce sa caute minorii, pentru ca nu au voie sa consume alcool, sa cumpere tigari si din start... Am fost retinuti o zi intreaga sa dam declaratii conform acuzatiei de ultraj contra bunelor moravuri. Media ne-au sarit foarte prompt in aparare si am fost eliberati. Cenzura adevarata a aparut o data cu clipurile, cam din ’99-2000.

O sita aleatorie

Exista vreo diferenta la cenzura intre radio si televiziune?
Exista diferenta intre doua emisiuni diferite de la aceeasi televiziune. In 2000, CNA-ul ne-a interzis videoclipul "Un doi si trei de zero" pentru faptul ca era necenzurat cuvantul "tarfa". Noi n-am facut niciodata o lupta din aceasta relatie cu CNA-ul, pentru ca n-ai cum sa te lupti cu CNA-ul. Exista un astfel de organism in toate tarile civilizate, este normal sa existe, sa reglementeze. Problema e ca la noi treaba este mult mai drastica si, din pacate, din ce in ce mai absurda. Poate si din cauza CNA-ului, pentru ca ei sunt direct responsabili. Dar televiziunile muzicale au devenit foarte speriate sa nu primeasca amenzi, pentru ca primesc amenzi, si la bugetele si asa mici pe care le au, doua amenzi pe luna de 250 de milioane ii ingroapa.

Ce inseamna "cenzura din ce in ce mai absurda"?
In 2003 nu ne-au lasat sa spunem "iti doresc eu tie moartea", asta din cauza televiziunilor care s-au temut si au zis: "OK, dam clipul asta, dar trebuie cenzurat asta, asta si asta daca vreti sa vi-l dam". Ajungem si la ultimul caz, piesa "Viata noastra". Directorul de programe al postului TV K lumea ne-a zis: "OK, dam piesa, dar, din versul «Imi place sa-nnebunesc o tarfa beata-n dres/ Clasa business dornica de sex», trebuie cenzurat cuvantul «sex». Cuvant ce poate fi rostit la orice alta televiziune, in orice alt context. Apoi cuvantul "cui" din "Imi place sa fumez un cui" si cuvantul "dracu’" din "Ca sa ma duca fix la dracu’ sa ii dau si lui!". Noi ne-am pus label-ul cu "Atentie, cuvinte care pot fi considerate obscene!" pe albume din proprie initiativa.

Va autocenzurati vreodata?
Normal. Pai, altfel cum am putea sa traim? Noi suntem o trupa care face asta ca pe-o meserie. Ca sa-i dai o sansa unei piese sa intre pe televiziune sau pe radio si sa se-nteleaga ceva din ce vrei sa spui, trebuie sa te autocenzurezi.

Limba de zi cu zi in cartier

Cum faceti versurile?
Exista mai multe situatii. La unele se fac prima oara versurile dupa o idee stabilita impreuna. Sau scrie doar unul dintre noi. Exista varianta in care se face instrumentalul si apoi se fac versurile. Asa e de preferat.

Cuvintele de argou care apar in cantecele voastre le foloseati si inainte? Vorbeati intre voi asa?
Da. Acele cuvinte sunt din limbajul de zi cu zi. Nu le-am folosit intentionat, pentru a crea o anumita imagine, pentru a da mai multa veridicitate textelor. Asa vorbim in fiecare zi. Normal, la acest interviu vorbesc mai elegant, pentru ca e totusi un interviu... e si normal sa vorbesti asa pentru un interviu, la radio, televiziune, presa. Totusi, traim intr-o societate civilizata. Si inainte de ’89 era un argou. Intr- adevar, dupa ’89, limbajul a capatat din ce in ce mai multa libertate, pentru ca nu s-a intamplat instantaneu. E si o treaba de mentalitate, dar sa nu fim speriati, nu se vorbeste mai urat decat in alte parti din lume. Si nici mai urat decat inainte de ’89. Intr-adevar, atunci existau niste constrangeri. Acum, de fapt, ai capatat curaj sa te exprimi mai liber. Dar in intimitate probabil ca toata lumea folosea un limbaj destul de colorat. In momentul in care am iesit noi, oamenii erau inca foarte socati de ideea de a te exprima asa in public. Dar atat timp cat nu calomniem pe nimeni, avem dreptul sa ne spunem parerile cat mai liber cu putinta. Folosim acest limbaj pentru a transmite mesaje cat mai realiste cu putinta, pentru ca asa se vorbeste. Este logic. Ar fi, din punctul nostru de vedere, absurd sa nu facem asta.

Liderii fac limbajul

Ati fost vreodata intrebati ce inseamna unele cuvinte?
Da, fanii ne-au intrebat. Ei sunt interesati de ce spunem si cum spunem.

Argoul se schimba foarte repede?
Nu stiu daca am putea spune noi asta. Limbajul este foarte colorat, dar e si normal. Sunt influente tiganesti, turcesti, unguresti, germane. Toti cei din jur ne-au influentat si presupun ca reciproca e valabila.

Unde stati voi acum?
Am stat in Pantelimon.

Se vorbeste altfel in Pantelimon decat in centrul Bucurestiului?
Sunt particularitati in mod sigur, dar nu se vorbeste altfel in Pantelimon fata de Titan, Berceni, Rahova sau Drumul Taberei. Sunt expresii diferite, dar asta se intampla din cauza unor personaje mai populare, care lanseaza noi expresii care prind la anturaj si apoi se raspandesc, intr-o zona mai mica sau mai mare.

"Stiam ce «merge» la cenzura"

EXPIERE. Prin traducerile din Miller, Antoaneta Ralian simte ca si-a spalat pacatele de "ipocrizie superpuritana"
Inainte de 1990 nu puteam citi in romaneste "Amantul doamnei Chatterley" de D.H. Lawrence, volumele din "Cvartetul din Alexandria" de Durrell sau romanele lui Henry Miller. Antoaneta Ralian ne-a vorbit despre interdictiile pe care le-a intalnit ca traducatoare si redactor de carte in anii comunismului.

Printre numeroasele constrangeri si bariere de dinainte de 1990 existau si tabu-uri verbale. "Timp de 30 de ani, paralel cu activitatea mea de traducator am exercitat si profesiunea de redactor responsabil cu traducerile din literaturile anglo-saxone la Editura Univers, asa incat criteriile de cenzura in materie de traduceri imi sunt familiare", spune doamna Ralian. Aceste criterii erau in primul rand de natura tematica, dar se proiectau implicit si asupra limbajului. Criteriile pot fi impartite in trei categorii: politice, mistico-religioase (in limbajul vremii respective) si erotice. Cele politice duceau la eliminarea din cartile traduse a tuturor pasajelor sau frazelor care contineau o cat de vaga apreciere sau elogiere a modului de viata, a realizarilor din tarile capitaliste sau o cat de vaga critica, sau ceea ce ar fi putut fi interpretat ca o critica a tarilor socialiste. "De exemplu, din prima versiune a traducerii mele "Darul lui Humboldt" de Bellow a fost eliminat un lung si interesant eseu despre plictis in general, care vorbeste si despre plictisul si stereotipia din socialism (pasaj reintrodus in reeditarea de dupa 1989)."

"PROVIDENTA". Criteriile antimistice duceau la eliminarea tuturor aluziilor cu tenta religioasa. Nu era voie sa apara cuvantul "Dumnezeu". "L-am inlocuit in zeci de carti prin cuvantul «natura» sau prin «providenta». Cand scapam vreodata cuvantul «Dumnezeu», se scria cu litera mica. Erau eliminate toate aluziile la biserici, rugaciuni, rituri, datini religioase, asa cum «Mos Craciun» fusese inlocuit cu «Mos Gerila», iar «Craciunul», cu «sarbatorile de iarna». In ceea ce priveste scenele erotice, interdictia era totala. S-ar fi zis ca pe atunci copiii se nasteau prin generatie spontanee. Se taiau brutal toate scenele cu conotatii sexuale, toate detaliile anatomice, chiar daca se foloseau denumirile stiintifice pentru organele sexuale." In aceste cazuri, traducatoarea era nevoita sa recurga la eufemisme, parafraze, diluari, atenuari sau pur si simplu eliminari. Isi aduce aminte ca in romanul "Femei indragostite" de D.H. Lawrence a transformat o scena cu net substrat homosexual intre doi barbati "intr-o afectuoasa prietenie masculina". "Faceam toate acestea cu scarba, revolta si indignare, dar stiam ca numai asa vor putea sa apara anumite capodopere pe piata. Cunosteam perfect ce «merge» si ce «nu merge» la cenzura, care se numea «Directia presei», si operam preventiv prin autocenzura. Desigur ca o mare parte din cartile care au aparut in tromba, ca o reactie de dezinhibare dupa ’89, n-ar fi putut fi publicata sub nici o forma inainte."

LIBERTATE. Dupa ’89 a putut traduce, printre altele, "Amantul doamnei Chatterley", volumele din "Cvartetul din Alexandria" de Durrell, incendiarele romane ale lui Henry Miller. "Prin traducerile mele din Miller, prin limbajul erotic, prin terminologia argoticii sexuale, care mi-a impus o documentare "de cartier", pot spune ca mi-am spalat si eu pacatele de ipocrizie super-puritana din trecut. Desigur ca in traducerile mele de dupa ’90, limbajul s-a mulat pe noile tendinte. Desi nu sunt o adepta a neologismelor introduse cu ostentativ snobism in limba, ca de pilda «brand», «cool», «trend», «online», fireste ca si lexicul traducerilor mele s-a improspatat, s-a modernizat si, in primul rand, s-a eliberat."

Parerile voastre

  • KARAKALE: In masa de suporteri ai echipei Rapid nu sunt toti tigani. Si daca vrem sa fim obiectivi, sa recunoastem ca in toate galeriile, indiferent de echipa, sunt si tigani. Am cunoscut tigani care au o comportare ireprosabila, si nu numai la spectacole sportive. Totul tine de educatie, in ultima instanta! Am vazut manifestari dizgratioase in fata blocului, in centrul Bucurestiului, generate de disputa suprematiei pe un loc de parcare. Cu jigniri, amenintari in limbaj deosebit de violent si violenta fizica. Si erau romani. Intelectuali. Cu multa scoala... Romanii au ce invata de la batranii lor, oricand. Chiar trecuti de 60 sau 70 de ani. Din familie n-ai fost invatat sa aplauzi reusitele echipei favorite, dar si ale echipei adverse?! Sa aplauzi reusita SPECTACOLULUI SPORTIV? N-ai invatat sa nu scuipi pe strada si sa nu arunci cojile de seminte pe spatele celui de pe banca din fata ta?! Nu te-au invatat sa nu distrugi scaunul pe care ai stat, in tribuna, si sa lovesti cu resturile?! Nu ti-au spus ca acel scaun poarta in pretul sau o parte din munca lor?! Oare nu ai simtit ca pe teren sunt doua echipe romanesti formate din jucatori care merita in egala masura respectul nostru, al spectatorilor?!
  • INIMA-REA: Chiar nu-mi vine sa cred ca niste pusti de 15-20 de ani se pot uri intr-atat, incat sa-si doreasca moartea - fie a adversarilor, fie pe a lor… Obisnuiam sa ma duc pe stadionul Ghencea - locuiam aproape - si o mai luam si pe fii-mea cu mine, dar, dupa ce am colindat efectiv stadionul si am vazut ca nicaieri nu scapam de "...gura ’ma-tii" (varianta prescurtata, sper sa ma-ntelegeti), m-am lasat pagubas. Bineinteles ca nici macar la Sectorul 0 nu era altceva, fiind acela populat numai cu oameni cu bani - macelari, aprozaristi, mecanici si tinichigii auto - persoane deosebite, ce mai!… Eu zic ca de acolo ne vine "folclorul" la care va referiti.
  • GIULIA: Limba noastra-i o comoara. Asa era pana anul acesta. Se pare ca aderarea la Uniunea Europeana v-a sucit mintile. In primul rand, este cea mai mare porcarie pe care am auzit-o in viata mea: niciun, nicio! Sau despartirea in silabe... fiecare face cum vrea si ce vrea cu limba noastra! De acum incolo, toti analfabetii vor avea 10 la limba romana, nu? Pentru ca nu mai exista reguli asa de clare!! Pacat ca nu stiti sa apreciati limba noastra, data de stramosi, la valoarea ei... Foarte urat… E o mare eroare ceea ce se intampla in momentul de fata. Ati schimbat prea multe... off!
  • MARIUS: Limba romana se vorbeste si in Republica Moldova. Autoritatile romane n-ar trebui sa introduca schimbari in normele limbii romane fara consultare cu cei de la Chisinau. Tarile de limba germana se consulta intre ele inainte de a schimba ortografia limbii germane.
  • TONI: Cu desenele animate raul a fost facut. Dar sper din toata inima ca nu se va ajunge la dublaj si cu celelalte filme. Deja ne ducem foarte tare in jos cu educatia copiilor, iar nivelul invatamantului romanesc este in cadere libera. Daca pe dvs., cei din presa, va intereseaza cu adevarat sa faceti lucruri bune pentru societate, atunci luptati alaturi de noi, cetatenii care inca nu s-au gandit sa plece din Romania, sa nu ne afundam mai tare in noroi, ca nu ne va scoate nici mama Uniunii Europene de acolo!! Si-asa suntem tara manelelor, a mizeriei si scuipatilor pe strada! Doamne, nu ne lasa!

    NU RATATI
    Despre economia de piata din Romania, in termeni anglo-saxoni, cu Daniel Daianu; Florian Pittis, despre limba de "untdelemn" din audiovizual.
  • Citeşte mai multe despre:   cuvant,   limba,   cenzură,   limbajul,   limba noastra-i o comoara

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de