x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Podul girueta

0
Autor: Stelian Dumistracel 12 Apr 2006 - 00:00
NUCA-N PERETE
In mai 1990, foruri culturale din Romania si din atunci recent proclamata Republica Moldova au lansat sloganul de fraternitate "Poduri de flori peste Prut". Data fiind formatia culturala a promotorilor (scriitori), formula parea sa fi reprezentat, peste timp, o aluzie la sintagma "podul de gheata", cel pe care-l astepta sa se puna (dar peste Nistru!) locotenentul Ragaiac, al lui Gib I. Mihaescu, ca sa poata trece, in tara, Rusoaica visurilor erotice ale granicerului claustrat. Se poate sustine ca, de fapt, a fost vorba doar de "localizarea" unor enunturi de circulatie mai larga, de exemplu "Bridges of/for Peace".

Data fiind surpriza asocierii celor doua cuvinte, formula ca atare a facut o adevarata cariera in discursul public, imediat improspatata prin substituirea determinantului in registru "optimist": de la "Pod de fiole peste Prut" (in timpul unei crize de medicamente in Romania: cumpararea "algocalminului" din Republica Moldova; 2001) pana la "Pod de kilowati peste Prut" (explicatia se afla in subtitlu: "300 de milioane de kilowati vor fi livrati Republicii Moldova, pentru a o salva in plina iarna de santajul energetic transnistrean"; 2005). Nu a lipsit nici particularizarea ludica: "Pod de parale peste Prut" (basarabenii bogati vin sa petreaca zilele de Craciun si Anul Nou in statiuni montane din Romania; 2002). Ba, s-a largit considerabil "arcul" constructiei: Gabriela Melinescu, intr-o corespondenta de la Stockholm, semnala "Un pod de carti" intre capitalele Romaniei si Suediei (2002).

Dar relatiile dintre Romania si Republica Moldova n-au stat (si nu stau) doar pe... roze: asadar, dupa imprejurari, presa adulmeca si titreaza dezastrul: in urma acuzatiilor unui ministru "moldovean" referitoare la "expansionismul romanesc" peste Prut, in ziare s-a scris, in general, despre "daramarea Podului de flori" (2001). Asadar, in relatie cu un cunoscut "context popular" ("Podul de piatra s-a daramat / A venit apa si l-a luat") se constata ca "Podul de flori s-a daramat" (supratitlu la articolul Cartile romanesti - topite in Basarabia, 2003); reluari ale temei cu referire la acelasi pretext: "Podul de flori de peste Prut s-a daramat, a venit apa si l-a luat si dus a fost" (2003); vezi, cu intoarcere la vegetal, "Podul de flori s-a ofilit" (2003).

Cu substituire iarasi, prin aceeasi imagine se prezinta diverse motive ale incordarii relatiilor dintre cele doua tari, provocatoare de frustrari si de temeri: podul de peste Prut devine "de spini" (2001), "de palme" (2002), "de vize" (2003) etc. In acelasi registru, prototipul este confruntat cu realitati dure: "De la podul de flori la sarma ghimpata" (2001).

Daca formula "poetica", condamnata la realism prin insasi viziunea ei romantica, a fost reevaluata cu nostalgie si repros chiar de vorbitorii obisnuiti, ca in marturisirea "Podul de flori s-a transformat pentru noi intr-o corvoada" (afirmatie din textul scrisorii in care sunt infatisate neplacerile suferite de familia unei studente basarabence stabilita in Romania, preluata ca titlu intr-o publicatie, in 2002), nu este mai putin adevarat ca markerul aspiratiilor unei epoci devine, apoi, tinta ironiei politicienilor; in 2003, presedintele Voronin a afirmat, dupa cum am citit in ziare, ca "Podurile de flori sunt bune prilejuri de inspiratie poetica, dar numai cu inspiratia satul n-o sa fii", enunt completat prin "a venit vremea sa construim poduri economice".

In sfarsit, sloganul face obiectul contestatiei unor analisti politici, fie macar usor acrie (cand se declara satui de "podurile de lamentatii"), fie in viziune realista, constructiva: "De la podul de flori la certitudini europene" (2005).

Asadar, asaltat sarcastic ("Poduri de bani si de vorbe peste Prut", 2001) sau histrionic ("Pod de cersetori intre Calarasi si Napoli", 2003), dar si prin simpla zeflemea ("Cum merg afacerile pe sub podul de flori", 2006), sloganul s-a deteriorat.

In ciuda perimarii enuntului ca atare, "podul" atator stari de spirit va ramane, probabil, ca motiv in memoria sociala.
Citeşte mai multe despre:   podul,   flori,   prut,   limba noastra-i o comoara

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de