x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jilava, colonia drogatilor

0
Autor: Adrian Mogos 14 Noi 2005 - 00:00
Jilava, colonia drogatilor


Din 2.500 de detinuti cazati la Jilava, 800 sunt consumatori de droguri. Unii nu s-au lasat de narav, daca luam in calcul ca, din cand in cand, gardienii mai gasesc niscaiva prafuri in puscarie. La Jilava n-ai de ales. Ori esti smecher ori esti fraier. Despre avantajele smecheriei si alte lucruri ce se pomenesc doar in soapta ne vorbesc pe sleau detinuti si gardieni.

Puscaria inseamna o lupta continua pe doua planuri: detinut-cadru si cadru-sistem. Un sistem care il ignora. Problemele cadrelor le-am aflat de la Stefan Teoroc, lider de sindicat si sef de sectie la Penitenciarul Jilava. Lucreaza de aproape 11 ani numai in contact direct cu detinutii. Pe de alta parte, sunt povestile unor detinuti din categorii diferite despre ierarhia si viata dintr-un penitenciar.

Problema actuala este inexistenta unei legi clare. Legea 23/1969 a fost abrogata partial in ceea ce priveste dreptul la corespondenta si petitionare si se asteapta ca noua Lege 294/2004 sa schimbe sistemul. Pana atunci vidul legislativ este acoperit de Ordonanta 56/2003 care are cateva pagini, iar deficientele legislative sunt completate prin ordine si dispozitii ale Ministerului Justitiei si Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Nu cred ca 10% dintre agenti cunosc Ordonanta 56 si asta din cauza deficientelor majore legate de lipsa de instruire, de pregatirea profesionala, pentru ca nu ai timp de studiu, iar examenele de promovare se fac formal. De asemenea, lasa extrem de mult de dorit selectia celor care penetreaza sistemul, criteriile de angajare, interviurile, dar si obiectivitatea cu care acestea se fac. Daca alegem la intamplare un cadru si il punem sa formuleze o fraza concreta cu subiect si predicat nu poate, dar pretindem acestuia sa respecte niste drepturi pe care nici noi, ofiterii, nu suntem siguri ca le intelegem.

EUROPENI. Tindem sa ne aliniem normelor europene. Drepturile sunt trecute pe un tabel in fiecare camera si e normal sa le ceara, iar eu degeaba le explic ca nu am resurse sa le asigur. In Romania se promulga legi, dar nu se acorda fonduri pentru punerea lor in practica. Acest paradox - cresc drepturile, scad resursele - se observa cel mai bine la carnea de tun a sistemului: agentii supraveghetori de pe sectii si comandantii de sectii. Nu stiu daca s-a facut, dar daca s-ar face o statistica a cadrelor care au dosare in instanta, 95% sunt din prima linie, pentru ca pe ei detinutul ii cunoaste. Un detinut a dat in judecata sistemul, pentru ca nu-i oferea conditii, iar instanta i-a pus in vedere sa nominalizeze persoane. A facut-o: director general, director de unitate, directorul adjunct si comandantii de sectie pe unde s-a perindat, printre care si eu.

Avem termen la Curtea Suprema si eu trebuie sa explic instantei care ar fi vina mea in acest caz. De altfel, protectia cadrelor nu exista, iar asistenta juridica o platim prin sindicat, si daca se coalizeaza cativa detinuti care declara ca ai facut ceva in afara regulamentului, este foarte dificil sa te aperi. Si atunci esti singur, nu poti astepta ajutor din partea ANP.

HARTII. Sistemul penitenciar este Cenusareasa Ministerului Justitiei. E undeva la talpa, o piuneza, iar cadrelor nu li se da prea mare atentie. Asociatiile pentru drepturile omului se axeaza strict pe detinuti, iar noi suntem marginalizati. Vorbe, hartii, legi, pretentii si controale, asta e maladia sistemului si nu va inceta sa existe atat timp cat sistemul nu va fi schimbat radical prin construirea de penitenciare sau renovarea celor existente, care sa aiba camere mici, cu sisteme performante de supraveghere si care sa diminueze necesitatea relatiei directe cadru-detinut. Cum imbunatatesti, tot venind cu legi, cu materiale pe care le trimit sa le studiezi, cand sistemul e acelasi?

ABUZURI. Sa nu uitam ca cei mai multi dintre detinuti sunt rechini, iar Jilava se detaseaza de sistem si ar trebui acordata mai multa atentie acestei unitati. Aici sunt cele mai multe cazuri de trafic de droguri. Uneori trebuie sa le pretinzi detinutilor sa execute niste prevederi care sunt evident niste abuzuri din partea sistemului, cum ar fi obligativitatea de a fi scosi la aer.

Acesta e un drept, iar sistemul nu trebuie sa oblige detinutul sa si-l ia. Nu vor sa iasa, apar probleme, dar cel care a gandit un astfel de ordin sta linistit si lucreaza la altele de acest tip. Chiar si cei care au venit in control de la ANP au reusit in timp sa accepte ca e aberant. Aici ar fi si o alta problema, departamentul se numeste de control si indrumare, dar notiunea de indrumare nu exista. Vin, fac o mica vanatoare de vrajitoare, pentru ca trebuie sa-si justifice activitatea si cauta sa speculeze fiecare nerespctare a unui ordin, fara sa priceapa de ce se intampla asta.

VIP-URI
Ce patesti ca agent? Vii la serviciu, esti instruit sumar si dai piept cu camatari, zoicareni, belgieni, oameni care afara nici macar nu se uita in directia noastra. Chiar daca nu sunt inteligenti, au o scoala a vietii fantastica si te pacalesc fara nici cel mai mic efort. Cum sa procedeze un tanar de 20 de ani, abia iesit din scoala, cand pretinde unui interlop cunoscut sa se dezbrace pentru perchezitie si ala zice nu? Convinge-l! Te rog? Nu tine! Fii ferm: dezbraca-te cand ti-am zis! Rade de tine. Ce faci? Il tii, ii pui piedica, il plachezi, chemi grupa de interventie sa-l bati? Striga: Ma bate garda! Si sar toti detinutii. Atunci intervine neaparat un compromis, pentru ca aici este o jungla la care se adapteaza ambele parti. Vulnerabilitatea, lipsa de protectie, de instruire a cadrelor creeaza o situatie disperata, iar cand sunt amenintati, unii raporteaza, altii nu. De altfel, nu exista o solutie concreta pentru rezolvarea acestor cazuri. Ori prinzi curaj, ori te stresezi. Detinutul a uitat poate ca te-a amenintat, iar dupa un timp ii pretinzi sa faca ceva. Mai are agentul aceeasi fermitate? Incerci sa-l eviti, il lasi poate sa treaca cu obiecte interzise. Ti-e teama. Ce face sistemul pentru asta? Greu de zis!
EVADARE
In Spania au aproape 1.500 de evadari anual si nu se mira nimeni ca exista, dar sistemul este permisiv si pune accent pe reintegrare. Ei au recuperat mare parte din detinuti, dar la noi, cand evadeaza cate unul, se schimba tot, de la conducere pana la ultimul prost care era in apropierea detinutului. Mentalitatea de a considera o evadare un dezastru creeaza teama oamenilor de a fi permisivi. As putea da posibilitatea unui detinut deprimat sau cu probleme mari familiale sa munceasca, dar n-o fac, pentru ca mi-e frica atunci cand semnez pe procesul-verbal ca l-am scos la munca. Oricine poate evada, mai ales ca cei care sunt scosi la munci sunt atent selectionati. In cazul evadarilor sau batailor intre detinuti se lasa cu pedepse pentru cadre de nu-ti mai arde de nimic. Si atunci gandesti altfel: lasa-l sa stea in parnaia asta, legat de zidurile astea, dar stau eu linistit, nu-mi asum nici o responsabilitate. Daca din zece evadeaza doi, poate recuperez alti trei. Asa nu evadeaza nimeni, dar recuperez pe cine? Scot niste infractori inraiti care nu stiu cum sa faca mai mult rau sistemului.

Unora le place sa te vada ca suferi


FAUNA. Puscaria este locul unde gasesti toate tipurile de oameni. Smecheri care stau linistiti, dar si fraieri care cauta spectacol. Destepti si ursi
La puscarie, orice chestie stii sau afli, n-ai voie sa spui, chiar daca ai vrut sa faci un bine. Esti sifon sau praduitor, si daca te stie cineva de sifon, nu-ti merge bine. Nici macar garda nu te apreciaza si, desi are nevoie de sifoane, nu da doi bani pe ele. Numai daca striga cineva dupa tine ca esti sifon, sau daca vor alti detinuti sa-ti plateasca o polita, ai pus-o. Nici militianul nu se sfieste sa strige ca esti sifon.

La puscarie sunt smecheri cei care au fost smecheri si afara, iar cei necautati fac servicii, pentru ca aici e ca afara: sunt mai multe paturi sociale, dar totul este mai direct. Oficial, serviciile sunt interzise, dar se fac, pentru ca exista reguli impamantenite. La parnaie sunt doua mari categorii: smecheri si fraieri. Nu ai voie sa te haladesti (n.r. - sa te ridici cu pretentii), trebuie sa-ti stii locul si sa ramai acolo din momentul in care ai intrat si pana iesi. E greu sa devii baiat (n.r. - smecher) la puscarie daca intri un nimeni. Il iei pe unul care-i mare si baiat, il arzi, maine esti baiat. Stai la izolare, ai raport, nu conteaza ca ala ti-o trage, dar ai avut curaj. Trebuie sa fii dur, sa nu ai sentimente, aici altruismul nu exista, nu trebuie sa-l ai in vocabular. Daca ajuti pe cineva, dupa doua saptamani ti se spune "gasca", deci esti fraier. Nu trebuie sa ajuti din pura omenie. Ce daca nu are mancare, tigari? A venit cu mine pe mandat? Depinde si de camera, si de oamenii cu care stai, pentru ca daca stai cu oameni care au doua, trei clase pe care ii conduce stomacul, este greu. Brigada cu care mananca seful e cea mai tare si toti care fac parte din ea sunt protejati. Seful de brigada are pachetari, ei sunt cei care se lasa greu s-o duca bine seful de brigada contra protectie si dorm la patul doi. Nu trebuie sa fii violent sau mare, sa fii sef de camera, trebuie sa fii destept, linistit. Paturile sunt: cel de jos, patul unu pentru baietasi, mijlocul, patul doi unde mai stau sagetile (n.r. - un fel servitori ai sefului de camera) si electricienii. E o mancarime aici si unora chiar le place sa te vada ca suferi, si garda, si hoti. Pedofilii sunt legati de pat, iau bataie si nu fac baie deloc cu apa calda. Oficial, ei sunt protejati, dar se afla.

Sef de camera


Eu sunt de patru ani sef de camera si, cand vad ca se formeaza brigazi, supraveghez ce pun la cale sau daca se iau de vreun fraier. Unul care sta cuminte nu inseamna ca e fraier, poate e un superdestept. Nu se baga in anturaje, altii il cred fraier si poate ca ala e un smardoi, dar nu demonstreaza. Viata din puscarie depinde de comandantul de penitenciar si de cel de sectie, pentru ca, daca iau masuri cand e nevoie, nu e bine. Fraierii sunt cei necautati, dar trebuie inteleasa situatia lor financiara. Poate sotia lui lucreaza pe 3 milioane si are copii acasa. Atunci face un serviciu, dar daca dovedeste ca e om ca lumea, nu trebuie sa-ti bati joc de el. Ca sef de camera trebuie sa te cobori la orice nivel de gandire, ca unu-i mai smecher, altu-i mai urs (n.r. - nu prea destept). De un homosexual fuge toata lumea. Are sticla lui, mananca din vesela lui, nu poate bea sau manca impreuna cu noi. Vrea ceva, ii dau, dar nu poate el sa puna mana pe mancarea mea, pe sucul meu. Telefoane se mai dau in pastrare sagetilor (n.r. - detinuti care intra la inaintare in locul altcuiva bazat) pe doua cartoane si le convine, ca executa pedeapsa la zi, mai are doua luni si nu pierde nimic. Automutilarile si le fac numai fraierii, nu smecherii. Eu n-am nici un semn pe mine, iar smecher e sa ai pedeapsa mica pentru fapte egale.

Tineri intr-un penitenciar


Intr-un penitenciar sunt lucruri pe care cineva de afara nu le-ar putea intelege: pentru un pat se scot ochi, se taie, se omoara. De la o tigara poate sa iasa scandal: nu mi-ai dat-o la termen, imi dai doua, trei cartuse. Totul vine de la orgoliu si se ia cu japca daca nu mai ai ceva. Te culci seara si te trezesti fara mancare, tigari. La puscarie totul depinde de caracter, daca esti cautat, necunoscut sau smecher. Dormi la unu (n.r. - patul de jos) daca platesti patul sau daca esti smecher. Nu prea poti sa zici cand intri intr-o camera: patul ala e al meu, pentru ca trebuie sa fii bazat pe ceva sa faci asta. Seful de camera distribuie patul. Cand vii nou pe camera te intreaba cu ce ai cazut la puscarie (n.r. - care e infractiunea). Violul, in special de copii, e privit urat, astia intra in camera si zic ca e cu trafic. Se afla greu cu ce e, da’ cand se afla sunt terorizati. Aici la puscarie fiecare are un interes si, cand intra cineva nou, te gandesti cum poate sa te ajute sau cum sa-l arzi si trebuie sa vezi daca e baiat destept, cum vorbeste. La puscarie, toata lumea trage pe castig, pentru noi e bine ca in alte puscarii nu se scot bighidii (n.r. - detinuti tineri intre 18 si 21 de ani) la munca, iar in puscariile alea de tineri nu ai vrea sa fii. La bighidii nu o sa se schimbe niciodata nimic, mai ales chestiile cu lacheala (n.r. - a lachi pe cineva inseamna a-l spurca). Daca unul mi-a luat ceva, maine am facut pe el. Baietii si pachetarii lor dorm la patul unu, cunostintele la doi, bulangiii (n.r. - homosexualii) si fraierii sau electricienii la trei. Cand intri in camera si vezi unde sta omul, iti dai seama ce rang are, asa ca, decat sa stai la trei, mai bine il tai pe unu’ si stai la izolare, dar dormi la patul unu. Un sef de camera la bighidii rezista maximum un an. Oricand se pot pune doi, trei si il bat de iese singur, pentru ca de obicei capatul la smecherie ti-l pune cine nici nu te astepti. Daca esti lachit (n.r. - de exemplu spurcat cu urina sau ai baut dintr-un pahar care a cazut pe podea), e ca si cum ai fi bulangiu, nu te mai baga nimeni in seama, nu mai mananca nimeni cu tine. Te pui la masa cu altii, te bat ca ii lachesti si pe ei si in timp multi lachiti ajung bulangii. Un telefon costa 18-20 de cartoane (n.r. - cartuse de tigari), dar cum il iei asa-l si dai. Te bucuri cand te folosesti de el, dar nu te mai bucuri cand te baga pe izolare.
Citeşte mai multe despre:   sistemul,   detinuti,   puşcărie,   cameră,   patul,   lumea interzisa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de