x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Noi facem burta, iar detinutii fac muschi"

0
Autor: Andreea Tudorica 09 Dec 2005 - 00:00
"Noi facem burta, iar detinutii fac muschi"


Agentul Sava este omul bun la toate. E folosit si de Departamentul socio-educativ si pentru transportul detinutilor. Nu e un caz aparte. Cam asa se intampla cu o mare parte din agentii si gardienii de la Penitenciarul Satu-Mare. Din lipsa de personal.

Penitenciarul Satu-Mare are o "gaura" mare in ceea ce priveste oamenii care lucreaza zilnic direct cu detinutii. In numai un an s-au pensionat peste 30 de persoane. Posturile au ramas vacante, dar, pana cand Administratia Nationala a Penitenciarelor nu le deblocheaza, conducerea de la Satu-Mare nu poate sa faca nimic. "Lipsa banilor in acest caz este o problema puerila. Pentru ca acei 30 de oameni pensionati au lucrat, au fost platiti, au fost in schema de salarii de la inceputul anului. Deci, in locul lor, pe aceiasi bani ar putea veni altii", spune directorul Penitenciarului Satu-Mare, Nicolae Ardelean.

A SASEA ROATA. Un gardian deschide zilnic usa unei celule in medie de cateva zeci de ori. O cheie de la o singura usa trebuie schimbata o data la doua luni, pentru ca se toceste. "La baaaaieeeee! Du-ma, ma, la dus!", se aude o voce necunoscuta, imperativa catre gardian, undeva din spatele unei usi. In spatele usilor inchise si ale gratiilor, de multe ori detinutii gasesc diverse pretexte pentru a iesi "de pe camera". Altii au probleme serioase, cum ar fi cele de sanatate, ce necesita un control de urgenta din partea medicilor penitenciarului. Un gardian de la Penitenciarul Satu-Mare intra zilnic in contact direct cu zeci de detinuti. Cu mult peste normele europene, care prevad un gardian la doi-trei detinuti. "Aceasta categorie socio-profesionala este lasata la coada ierarhiei. Cand apartineam de Ministerul de Interne eram a cincea roata la caruta. Acum suntem a sasea. Exista bani pentru politisti, pentru cei de la frontiera, pentru masini, pentru echipamente. Eu nu spun sa nu aiba. Dar cand vine vorba de noi... nu sunt bani este raspunsul. Nu avem nici un fel de sprijin si suntem dati uitarii", spune Dorel Boitor, liderul de sindicat al cadrelor din Penitenciarul Satu-Mare.

DREPTURI. Legea nr.293 din 2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor prevede o serie de reglementari, facilitati si drepturi pentru aceasta categorie socio-profesionala. "E un fel de poezie legea asta. Sunt multe drepturi, de viata, de conditii... Dar pe hartie. In primul rand ne deranjeaza ca nu se respecta programul de munca. Nu suntem platiti pentru orele in plus. Daca ne imbolnavim, ne platim singuri doctorul", continua Boitor.

Detinutii nu sunt ai cadrelor care lucreaza intr-un penitenciar. Sunt ai societatii, sunt o parte componenta a societatii. Greu este sa lucrezi cu omul, dar si mai greu este sa lucrezi cu un om inchis, caruia i s-a luat o gramada de drepturi, cel mai important fiind libertatea. "Noi stiam unde ne ducem cand ne-am angajat aici. Dar haideti sa contrabalansam drepturile noastre cu cele ale lor. Nu zice nimeni sa nu aiba drepturi. Sa fie singuri in celule, sa aiba dreptul la atatia metri patrati, dar cu ce bani? La asta trebuie sa se gandeasca aceia care semneaza tratatele astea de aderare. Pentru ca aici, la Satu-Mare, e imposibil. Cea mai curioasa dispozitie din legea executarii este: "Sa i se asigure fiecarui detinut un pat". Si este dispozitie expresa. Sa vad cine poate sa faca treaba asta. Atunci vor incepe toate procesele. Sunt cu legea in mana, e dreptul lor potrivit legii", continua Boitor.

Penitenciarul nu functioneaza dupa regulile si programul unei fabrici. Aici e foc continuu. Programul nu se termina la ora 16:00, ai inchis usa si ai plecat acasa. Totul se petrece dupa niste reguli foarte stricte, care trebuie respectate si indeplinite non-stop. Unii dintre gardieni se pensioneaza motivand stresul sau oboseala fizica. Altii au probleme in familie, iar altii nici nu mai stiu sa-si petreaca timpul liber decat discutand tot despre probleme ce tin de penitenciar. "A crescut rata divortului in randul cadrelor, precum si a refugiului in alcool dupa ce pleaca de aici. Nu exista motivare. In afara de un salariu bunicel si siguranta locului de munca, altceva nu mai este. Iar daca angajezi tineri, in primul an pana ii formezi si trec examenul e ca si cum nu i-ai avea. Dar ar fi liniste numai daca ar da anunt. Am sti ca peste un an avem colegi noi pe care sa-i formam", spune Boitor.

MISTOURI. "Ba, de ce te-ai facut gardian? Fa-te taximetrist, ai castiga mai bine", e replica frecventa a detinutilor

PREA PUTINI. In Romania sunt in prezent peste 40.000 de detinuti. O populatie deloc neglijabila. In perspectiva aderarii la UE si potrivit reglementarilor prevazute de aceasta, detinutul are dreptul la un pat, 6 metri cubi de aer si 4 metri patrati. Sistemul penitenciar este sufocat insa. Solutii la situatia actuala? Nu se prea vad. Optimistii insa ofera solutii precum construirea unor noi puscarii sau gasirea unor pedepse alternative pentru nerecidivisti cu infractiuni minore. Potrivit normelor, Penitenciarul Satu-Mare ar trebui sa "cazeze" 241 de detinuti si sa aiba 100 de cadre care sa lucreze cu ei. Or, la Satu-Mare sunt inchisi peste 700 de detinuti si aproape 30 de cadre supraveghetoare, aflate in contact direct cu detinutii. Numarul este mai mare daca sunt luate in calcul si cadrele din personalul administrativ, insa procentul semnificativ intr-un penitenciar este al celor care lucreaza direct cu detinutii.

HEPATITA C. Boli, amenintari, injuraturi, stres. La asta s-ar putea rezuma contactul direct al gardianului cu detinutii. Cei care lucreaza in sistem sunt constienti la ce s-au inhamat. Si-au ales si meseria si locul de munca. "Dar exista o limita. Mai trebuie sa ni se respecte si drepturile. In alte tari exista si sporuri de «rusine» pentru cei care lucreaza in acest sistem. Noi nu avem nici sala de sport, unde sa ne antrenam. Venim tineri, frumosi, supli, antrenati si, in timp ce noi facem burta si ne ies peri albi, detinutii fac muschi, pentru ca se antreneaza la sala de sport", completeaza Paul Marginean, sociolog, cadru in Departamentul socio-educativ.

Recent, un gardian de 37 de ani de la Penitenciarul Satu-Mare s-a imbolnavit de hepatita C. Toata lumea a intrat in panica. Cum se transmite? De la cine putea sa o ia? "Gardienii intra zilnic in contact cu astfel de oameni, care pot fi bolnavi. Ii perchezitio-neaza, ii controleaza, se taie cu o lama sau altceva si, uite asa, s-a imbolnavit. Sau merge cu detinutul bolnav intr-o masina 12 ore pana la Bucuresti, la un proces. Esti sigur ca nu contracteaza boala?", continua Marginean. In cazul SIDA, orice bolnav detinut are dreptul la confidentialitate. Confidentialitate pastrata chiar si in fata cadrelor care lucreaza direct cu el. "Cum se protejeaza acesta daca nu are dreptul sa stie? Ca doar lucreaza zilnic cu el", conchide Dorel Boitor.
Citeşte mai multe despre:   satu-mare,   lucrează,   penitenciarul,   detinutii,   lumea interzisa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de