x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mănăstirea Corbii de Piatră nu a fost restaurată niciodată

0
Autor: Elly Cîrstea 22 Apr 2010 - 00:00
Mănăstirea Corbii de Piatră nu a fost restaurată niciodată
Vezi galeria foto


miscarearezistenta.jpgÎn comuna Corbi din judeţul Argeş datează din anul 1512 o biserică rupestră, într-o grotă, care adăposteşte o pictură murală unicat în ţară. Este un monument cu o valoare inestimabilă, care nu a beneficiat până acum de nici o lucrare de restaurare. Evident, au fost de-a lungul anilor mai multe tentative menite să protejeze pictura care împodobeşte pereţii bisericii din piatră, grav afectată de umezeală, mucegaj şi bacterii, însă până în prezent toate au eşuat.

De ce este aşa de importantă această mănăstire?! Ascunde pagini de istorie de o importanţă covârşitoare. Un scurt istoric al Mănăstirii din grotă ne-a fost prezentat de stareţul ieromonah Ignatie Gorunescu. De altfel, detalii importante şi mult mai amănunţite puteţi găsi pe site-ul www.corbiidepiatra.ro.

Cu trei-patru secole înainte de Hristos, legendele povestesc că actuala biserică rupestră era o peşteră în care regele Dromihetes îşi ţinea comorile, iar pe platoul de deasupra îşi avea celebra Cetate Gezidava. Pictura care împodobeşte pereţii bisericii este cea mai veche, cel puţin, din Ţara Românească, fiind realizată către sfârşitul sec. al XIII-lea sau începutul sec. al XIV-lea cu zugravi aduşi de la Constantinopol.

Această părere este împărtăşită de majoritatea cercetătorilor, unii afirmând chiar că pictura este mult mai veche. Iniţial, biserica avea două altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică la noi în ţară. Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic şi unul ortodox este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiţie bizantină.

De altfel, biserica se înrudeşte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuţei derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. al X-lea.

23 iunie 1512 este prima atestare documentară a Mănăstirii Corbii de Piatră, când măicuţa Magdalina, descendentă a celebrei familii de boieri Craioveşti şi mătuşa Sf. Voievod Neagoe Basarab, înfiinţează la Corbi prima mănăstire de călugăriţe de la noi din ţară. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, mănăstirea devine biserică de mir, ca urmare a aşezării în jurul ei a unei puternice colonii de români ortodocşi, peste o sută de familii, veniţi din Jina Sibiului. La începutul secolului următor, biserica este modificată luând înfăţişarea pe care o are şi astăzi.

Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta ia hotărârea de a mări sfântul lăcaş şi sparge zidul despărţitor dintre cele două sfinte altare, din care ia naştere noua sfântă masă, pe care se slujeşte şi azi, şi se construieşte o nouă catapeteasmă, care va fi pictată de Ştefan Zugravul la 6 Iunie 1819. Tot atunci se adaugă al doilea hram bisericii, Sf. Ap. Petru şi Pavel. Biserica rupestră a rămas nefolosită până în zilele noastre, slujindu-se în ea o singură dată în an.

STUDII, PROIECTE,NIMIC CONCRET
În anul 2003, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, P.S. Calinic Argeşeanul, a hotărât să reînnoade firul monahal întrerupt în urmă cu peste două sute de ani şi a demarat lucrările pentru construirea unui complex cu mai multe chilii, paraclis şi clădiri anexe. De asemenea, Arhiepiscopia, care administrează Mănăstirea Corbii de Piatră, a întocmit mai multe documentaţii pentru începerea lucrării de restaurare a picturii murale care reprezintă scena "Învierii lui Lazăr", pictura fiind grav afectată de mucegai şi bacterii.




S-a făcut chiar un studiu de caz care cuprinde perioada 2007-2010, coordonat de Universitatea Naţională de Arte denumit: Strategie integrată de cercetare a stării de conservare a unor biserici rupestre în vederea restaurării şi punerii în valoare. Totul este prezentat detaliat pe site-ul bisericii. În fiecare an este prezentată câte o etapă a procesului de restaurare.

În anul în care abia am intrat este prevăzută etapa a VI - 2010 - Validarea strategiei integrate şi acţiuni cu efect imediat şi pe termen lung pentru punerea în valoare a Bisericii rupestre Corbii de Piatră. Prevede alte propuneri, alte strategii, alte acţiuni. Cu toate astea, până în prezent, la Corbii de Piatră nu a fost făcută nici o restaurare. SICBR este un proiect ştiinţific, finanţat de Programul Naţional de Cercetare.

Întrebat dacă ştie de ce nu s-a făcut niciodată o restaurare a bisericii, stareţul ieromonah Ignatie Gorunescu ne spune că nu ştie şi chiar ar fi bucuros să afle. Părintele ştie în schimb că lucrările pentru chilii vor fi gata anul acesta şi, conform proiectului, realizarea lor în regie proprie ar costa cam 300.000 lei.

AUTORITĂŢILE LOCALE SUNT NEPUTINCIOASE
Primarul comunei Corbi, Mihai Ungurenuş, ne-a făcut la rândul său o scurtă prezentare a minunii din grotă, mândrindu-se că are în localitate un asemenea monument istoric. Nu poate participa însă cu nimic la restaurare. Nu are fonduri pentru aşa ceva. "Pe timpul regimului comunist, schitul a fost închis. Episcopul Calinis a ţinut după 1990 să-l redeschidă şi biserica a fost dotată cu rangul de mănăstire. Noi i-am sprijinit cu ce am putut.

Le-am donat terenurile, pe care le-au trecut în patrimoniul lor şi în 2009 am reuşit să asfaltăm o porţiune de un kilometru din drumul naţional până la Mănăstire, ca să nu îşi rupă turiştii maşinile. Au destui vizitatori şi prin donaţii pot cât de cât să se întreţină.

E mare păcat că nu se poate face mai mult pentru cea mai veche biserică rupestră din Ţara Românească. În perioada când a fost biserică de mir a fost pictată, dar în partea de nord, în timp, pictura aproape că a dispărut. A intrat în parimoniul monumentelor istorice, dar deocamdată nu a fost restaurată. Au fost făcute studii de fezabilitate, însă bănuiesc că e nevoie de câteva miliarde, care trebuie alocate de Ministerul Culturii.

Sunt anumite procedee şi, din câte am înţeles, la nivelul judeţului Argeş există un singur specialist în monumente istorice, în cadrul Institutului de Proiectări, care poate face astfel de documente privind refacerea picturii. Tot ce pot să vă spun este că s-au întocmit documente privind refacerea picturii, afectată de scurgerea de igrasie. Demersuri sunt făcute, nu am stat cu mâinile în sân.

Biserica este foarte valoaroasă şi plinăde istorie. Să sperăm că poate trecem de anul ăsta de criză şi reuşim să realizăm şi restaurarea", ne-a declarat primarul comunei Corbi.
Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de