x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Munţii Orăştiei - jaful continuă

0
Autor: Veronica Micu Monalise Hihn 02 Iul 2007 - 00:00
Munţii Orăştiei  -  jaful continuă


Raportul unei comisii a CJ Hunedoara a scos la iveală un lucru pe care il cunoşteau şi autorităţile locale: situaţia in care se află cetăţile
dacice este dezastruoasă. Siturile sunt in continuare ţinta celor care practică braconajul arheologic, pentru că sunt insuficient păzite.



Raportul unei comisii a CJ Hunedoara a scos la iveală un lucru pe care il cunoşteau şi autorităţile locale: situaţia in care se află cetăţile
dacice este dezastruoasă. Siturile sunt in continuare ţinta celor care practică braconajul arheologic, pentru că sunt insuficient păzite.


Din Costeşti pănă la Sarmizegetusa Regia sunt de parcurs vreo 19 kilometri pe ceea ce se poate numi, cu siguranţă, cel mai bombardat drum din tot judeţul Hunedoara. Abia in urmă cu patru luni, cetatea a reintrat in atenţia Guvernului pentru a fi inclusă intr-o strategie despre exploatare turistică. Iar primul pas este amenajarea drumului. O operaţiune foarte importantă şi costisitoare, la mijloc fiind vorba despre multe milioane de euro. Situaţia de acum este la fel cu cea de acum un veac, cănd s-au descoperit vestigiile. Fortificaţia este, de fapt, un muzeu in paragină, de care nu se mai ocupă nimeni. Eforturile pentru conservarea vestigiilor sunt aproape inexistente, totul fiind lăsat de izbelişte. Zidurile cetăţii şi incinta sacră reprezintă tot ce se poate vedea la Sarmizegetusa. Incinta sacră este impresionantă la vedere, dar informaţii, la faţa locului, in lipsa unui ghid, nu găseşti niciunde, iar cel mai apropiat punct de informare turistică este in Costeşti. Consilierul judeţean Gheorghe Popescu ne-a declarat că cetăţile dacice sunt puse in valoare doar in proporţie de unu la sută: "In zonă nu există ghizi şi nici drumuri de acces. Din păcate, nu putem să spunem că suntem in stare să preţuim ceea ce avem!".


SE BRACONEAZĂ IN CONTINUARE. Raportul unei comisii a CJ Hunedoara a scos la iveală un lucru pe care il cunoşteau şi autorităţile locale: situaţia in care se află cetăţile dacice este dezastruoasă. Siturile sunt in continuare ţinta celor care practică braconajul arheologic, pentru că sunt insuficient păzite. Căutătorilor nu le pasă de distrugerea provocată siturilor arheologice şi nu dau doi bani pe patrimoniul naţional. Gheorghe Popescu spune că, după ce a vizitat cetăţile dacice, a ajuns la concluzia că acestea se află intr-o situaţie fără precedent: "Ceea ce se intămplă in zonă este un dezastru. Acolo sunt copaci căzuţi aproape de zona sacră a dacilor, se execută lucrări fără supravegherea arheologilor. Pe de altă parte, din discuţiile pe care le-am avut cu muncitorii care lucrează la scoaterea acelor arbori din situri am aflat că o patrulă de jandarmi trece pe acolo la trei-patru zile. Important ar fi ca in zonă să stea cineva in permanenţă. De altfel, in tot perimetrul există 63 de puncte de acces, iar paza este clar insuficientă".


CONTROVERSE. Detectoarele de metal şi hărţile militare au fost şi continuă să fie uneltele de bază ale braconierilor. Tehnologia folosită, de ultimă generaţie, arată cu exactitate tipul metalului aflat in pămănt şi adăncimea la care acesta se află. Un asemenea aparat poate depăşi chiar 10.000 de euro. Iar dacă poliţia vrea să-şi facă de lucru prin zonă, echipamentele şi maşinile de teren performante le permit pseudocăutătorilor de comori să dispară rapid. Cu toate acestea, nu puţine au fost cazurile in care acţiunile poliţiştilor s-au soldat cu identificarea căutătorilor de aur, fiind capturate piese importante din comorile regilor daci. S-au iscat insă şi multe controverse atunci cănd cadre ale poliţiei au fost acuzate de complicitate cu hoţii de comori.


Ion Pitulescu, fostul şef al Poliţiei Romăne, susţine că a atras atenţia poliţiştilor din judeţul Hunedoara incă din anul 1995 asupra situaţiei cetăţilor dacice: "In acel an am pus la dispoziţia subalternilor mei de la conducerea IJP două maşini ARO şi am infiinţat 50 de posturi de subofiţeri care să păzească zona. Nu au făcut absolut nimic nici Dumitru Arsenie, nici Petru Coţolan. Cred că şefii IJP Hunedoara de la acea vreme nu au fost străini de ceea ce s-a intămplat in zonă".


JAF DE PROPORŢII. Braconajul arheologic este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa patrimoniului naţional cultural. Iar zona cetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti, Feţele Albe şi Piatra Roşie a fost scrumată fără milă ani la rănd de căutătorii de comori. Braconajul arheologic a scos din ţară numeroase vestigii arheologice şi mii de monede de aur, hoţia căpătănd proporţii nebănuite. Cazul brăţărilor dacice recuperate relativ recent de statul romăn sunt exemplul cel mai mediatizat şi spectaculos al acestui fenomen ilegal.


După 1990, traficarea obiectelor de patrimoniu a adus profituri uriaşe celor angrenaţi in astfel de filiere. De exemplu, intre 1998 şi 2000, aurul dacic a atras ca un magnet, in zonă, din ce in ce mai mulţi străini. Intre aceşti ani, o statistică neoficială arăta că media căutătorilor de comori a fost de peste 4.500 pe an.


Cel mai vizibil a fost şi este inepuizabilul comerţ pe internet cu piese din comorile regilor daci. Pe piaţa neagră, preţul unei monede dacice poate ajunge şi la 2.000 de euro. Dincolo de paguba sentimentală, cauzată de instrăinarea patrimoniului istoric naţional, Romănia a scăpat printre degete milioane de euro. O tristă retrospectivă a jafului fără limite, care a păngărit locurile sacre ale istoriei naţionale vorbeşte de la sine. Febra aurului a fost generată in mod involuntar de localnici. Chiar din timpuri inaintate, aceştia au descoperit frecvent monede de aur dacice. Cele mai vestite sunt kosonii, de care se leagă legende fascinante, şi care au stărnit numeroase controverse istorice. In vremea in care primele căldări pline de monede erau scoase la lumină din ascunzişurile milenare, pe piaţa neagră un koson era evaluat la o sumă exorbitantă. Un koson căntăreşte aproape 10 grame şi are 24 de carate.


Pe lista UNESCO

Complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei se află din 1999 pe lista monumentelor UNESCO, fiind singurul obiectiv de acest fel din judeţul Hunedoara. Specialiştii UNESCO au fost mai mult decăt plăcut surprinşi să constate că aici au existat semnele unui stat unitar, ale unei civilizaţii bine clădite, in felul ei, unică in Europa. Nici constatările specialiştilor străini şi nici semnalele de alarmă trase in anii ce au urmat nu au impresionat deloc autorităţile judeţului. La cele şase cetăţi (Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa - in judeţul Hunedoara - şi Căpălna, in judeţul Alba) se ajunge extrem de greu. La Blidaru şi la Piatra Roşie nu se poate ajunge deloc cu maşina. Iar asta, in condiţiile in care existenţa unui drum de acces este esenţială pentru ca obiectivul să fie menţinut pe lista UNESCO.




Citeşte mai multe despre:   dacice,   monumentele nepasarii,   hunedoara

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de