x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nici un leu pentru Cetatea de Scaun

0
Autor: Veronica Micu Nicu Amuraritei 19 Iun 2007 - 00:00
Nici un leu pentru Cetatea de Scaun
Vezi galeria foto


Autorităţile ar putea să desăvărşească prin indiferenţa lor ceea ce nu au reuşit otomanii in urmă cu căteva secole: să radă Cetatea de Scaun a Sucevei de pe faţa pămăntului. Alunecările de teren au lărgit fisurile din zidurile cetăţii, riscul prăbuşirii acestora fiind iminent.



Autorităţile s-ar putea să desăvărşească prin indiferenţa lor ceea ce nu au reuşit otomanii in urmă cu căteva secole. Cetatea de Scaun a Sucevei este pe punctul de a fi rasă de pe faţa pămăntului. Alunecările de teren, care s-au accentuat de la an la an, au lărgit fisurile existente in zidurile cetăţii, riscul prăbuşirii acestora fiind iminent.


Pentru consolidarea şi restaurarea Cetăţii de Scaun este nevoie de sume considerabile, pe care insă Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) nu le găseşte. Dacă in alţi ani ministerul a mai scos ceva parale din vistierie, in 2007 a inchis robinetul. Este primul an de după 1990 cănd Cetatea de Scaun a Sucevei nu primeşte nici un leu pentru consolidare şi restaurare. "Asta in condiţiile in care anul trecut, cănd Ştefan cel Mare şi Sfănt a ieşit cel mai mare romăn, cei de la Bucureşti se băteau cu pumnul in piept şi făceau tot felul de promisiuni. Dar la finanţare s-a uitat de Cetate, care sub ochii noştri se dărămă", a declarat directorul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, Emil Ursu. El a făcut un apel la parlamentarii suceveni să-l interpeleze pe ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, cu privire la situaţia jenantă in care se află acest obiectiv istoric emblematic pentru judeţul Suceava. In 2004, atunci cănd s-au comemorat 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Ministerul Culturii a alocat pentru restaurarea monumentului 6,5 miliarde de lei vechi, in 2005 a dat 2 miliarde, in 2006 - 500 de milioane, iar anul acesta a lăsat lucrările fără finanţare.


APEL EXTERN.
Autorităţile locale sucevene incearcă să găsească soluţii pentru salvarea Cetăţii de Scaun. Ele au făcut apel la partenerii externi pentru a acorda sprijin financiar in vederea consolidării monumentului aflat in pericol de prăbuşire din cauza alunecărilor de teren. Strigătul de ajutor a fost lansat de şeful administraţiei judeţene, Gavril Mirza. In opinia lui Mirza, o soluţie ar putea fi şi infiinţarea unei fundaţii, idee la care a spus că va lucra in perioada următoare. "După ce vom reuşi să infiinţăm această fundaţie, vom incerca să străngem fonduri, fie prin subscripţie publică, fie prin sprijinul oamenilor de bine care vor să doneze bani pentru acest obiectiv. Oricum, vom incerca să-i contactăm şi pe partenerii noştri din Europa, şi sperăm că vom găsi inţelegere la aceştia pentru a putea obţine fonduri in vederea consolidării Cetăţii", a spus Mirza, care s-a arătat total nemulţumit de modul in care Ministerul Culturii şi Cultelor are grijă de acest obiectiv istoric.


EMISIUNE DE OBLIGAŢIUNI. Conducerea administrativă a municipiului Suceava, pe raza căruia se află Cetatea de Scaun, a găsit la răndu-i o soluţie pentru a face rost de bani in vederea consolidării şi restaurării monumentului istoric: emisiunea de obligaţiuni municipale. Prin acest instrument financiar, municipalitatea intenţionează să imprumute de pe piaţă 15 milioane de euro, din care cinci milioane să fie utilizate pentru reabilitarea Cetăţii de Scaun. In acest sens există deja şi aprobarea Consiliului Local. Primarul Ion Lungu se găndeşte chiar şi la atragerea de fonduri structurale, insă acest lucru va fi posibil numai după ce se va rezolva situaţia patrimonială a Cetăţii de Scaun, care acum ţine de Ministerul Culturii şi Cultelor. "Nu putem rămăne indiferenţi faţă de situaţia celui mai important obiectiv istoric de pe raza municipiului in jurul căruia se va dezvolta turismul local. In zona Cetăţii vrem să construim o zonă de agrement şi o părtie pentru săniuş. De asemenea, intenţionăm să montăm o telegondolă pe traseul mall - Cetatea de Scaun", a spus primarul Sucevei.


POZIŢIA MINISTERULUI.
După anii ’50, Cetatea de Scaun a Sucevei a făcut obiectul a numeroase lucrări de cercetare şi conservare din fonduri publice, iar Ministerul Culturii susţine că pănă in prezent a fost "principalul finanţator al lucrărilor efectuate la Cetate".
In legătură cu starea actuală a monumentului, reprezentanţii Direcţiei Generale Patrimoniu Cultural Naţional ne-au declarat că "Primăria Municipiului Suceava şi-a manifestat intenţia de a obţine finanţare europeană din fonduri structurale pentru susţinerea proiectului de reabilitare a Cetăţii de Scaun. Proiectul de reabilitare, vizănd atăt consolidarea versantului pe care este ridicată cetatea, căt şi o serie de lucrări de restaurare a obiectivului, a fost realizat de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din Bucureşti". In viziunea ministerului, "pentru ca Primăria Suceava şi Consiliul Judeţean să poată accesa fonduri europene in vederea finanţării acestui proiect, trebuie rezolvată problema reglementării regimului juridic al monumentului. Adică trecerea acestuia din domeniul public de stat in cel al judeţului". Conform reprezentanţilor ministerului, proiectul hotărării de guvern privind transferarea patrimonială către Consiliul Judeţean Suceava este in curs de realizare.



Istoric

Cetatea a fost menţionată documentar pentru prima dată la 10 februarie 1388, fiind construită in timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391). Situată pe latura de est a oraşului, pe un pinten terminal al unui platou care se intindea spre răsărit, cu inălţimea de circa 70 m faţă de lunca Sucevei, Cetatea de Scaun domină atăt o bună parte din oraş, căt şi lunca răului Suceava. A reprezentat principalul obstacol in calea celor care de-a lungul secolelor au incercat să supună Moldova şi a fost timp de aproape 200 de ani, din 1388 pănă in 1566, reşedinţa voievodală a Moldovei. Construcţia iniţială, "fortul muşatin", are plan rectangular, prevăzută la capete şi la mijlocul fiecărei laturi cu turnuri de apărare de formă pătrată.
In timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), in faţa porţii se construieşte un zid de protecţie şi se pavează curtea interioară. Din porunca lui Ştefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificată prin construirea unui zid incintă ce inconjoară vechiul fort. Restaurările de la Cetatea de Scaun a Sucevei au inceput in cea de-a doua jumătate a secolului XX, in urma cărora vechile ruine, rămase după distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost inălţate şi aduse la un nivel apreciabil atăt căt au permis condiţiile de conservare a monumentului. Linia albă ce şerpuieşte pănza exterioară a zidurilor, uşor de observat cu ochiul liber, delimitează vechile ruine ale Cetăţii de intervenţia contemporană.
Citeşte mai multe despre:   suceava,   ministerul culturii,   monumentele nepasarii,   cetatea,   scaun,   cetăţii,   cetatea scaun,   cetăţii scaun

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de