x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oasele Sibiului putrezesc

0
Autor: Dan Tomozei 13 Iun 2007 - 00:00
Oasele Sibiului putrezesc
Vezi galeria foto


Deşi partener al Luxemburgului in proiectul Capitală Culturală Europeană 2007, Sibiul nu se laudă cu monumentele sale de certă valoare istorică, trecute prin filtrul timpului. Urmele cetăţilor medievale se prăbuşesc sub greutatea actualelor centre meteorologice şi a antenelor de telefonie mobilă, in vreme ce străvechile cetăţi dacice zac sub protecţii improvizate. Totul sub semnul sărăciei şi dezinteresului.



NEPĂSARE l Cetăţile medievale, sufocate de centre meteo şi de antene de telefonie mobilă

Deşi partener al Luxemburgului in proiectul Capitală Culturală Europeană 2007, Sibiul nu se laudă cu monumentele sale de certă valoare istorică, trecute prin filtrul timpului. Urmele cetăţilor medievale se prăbuşesc sub greutatea actualelor centre meteorologice şi a antenelor de telefonie mobilă, in vreme ce străvechile cetăţi dacice zac sub protecţii improvizate. Totul sub semnul sărăciei şi dezinteresului.


Biserica Azilului din Sibiu, situată pe Strada Azilului, işi poartă renumele de spaţiu dedicat serviciilor sociale incă de la 1292, cănd aici a fost deschis primul spital-biserică din Civita Cibiniensis, ulterior Vila Hermanni. La mijlocul secolului al XV-lea, aproximativ 1450, pentru a separa activităţile, biserica a fost păstrată numai pentru inmormăntări şi servicii religioase, in imediata apropiere fiind construite spaţii pentru ingrijiri medicale şi sociale.
Săpăturile arheologice au fost demarate la Biserica Azilului din Sibiu imediat după 1990, insă, din lipsă de fonduri şi ca urmare a orgoliilor locale, nici astăzi nu au fost incheiate, iar lucrările de restaurare nu au fost demarate. Multe din lucrările de cercetare se fac pe banii arheologilor şi studenţilor, aşa incăt şantierul avansează cu mare greutate. Ca o curiozitate, in timpul săpăturilor, arheologii sibieni au descoperit un schelet poziţionat pe direcţia nord-sud, in condiţiile in care, se ştie, ritul creştin amplasează mormintele pe direcţia est-vest. Este posibil ca ingrijitorii bisericii din acel timp să se fi ghidat după zidurile care se văd şi azi, insă situaţia este unicat din acest punct de vedere, apreciază specialiştii arheologi.


IDEI TRĂSNITE. Deşi incă in stadiul de ruină, Biserica Azilului se află in administrarea Primăriei Sibiu. Administraţia a propus un proiect de reabilitare cel puţin ciudat a monumentului istoric. Potrivit schiţelor existente in biserica secolului al XIII-lea, se propune transformarea bisericii in spaţiu pentru activităţi sociale destinate bătrănilor: table, cărţi etc., in vreme ce pentru slujbe a fost rezervat doar perimetrul frontal al incintei.


BANII, BANII!
"Problema banilor este una cvasigenerală. Aici se lucrează din anul 1990 şi suntem tot in fază de cercetare arheologică, pentru că nu avem un suport suficient financiar", este de părere cercetătorul arheolog Petre Beşliu. In ultimele zile, ca urmare a săpăturilor efectuate, s-au găsit noi urme ale locuitorilor din perioada medievală. Scheletele unei persoane mature şi a unui copil au generat un nou val de interes pentru acest spaţiu.
"Sperăm să primim sprijinul promis din partea Mitropoliei Sibiului pentru a incepe lucrările de consolidare şi restaurare a bisericii, fără de care nici nu se poate pune problema reintroducerii in circuitul public a celui mai vechi spital din această zonă a Europei", a mai spus Petre Beşliu. Intr-una din gropile făcute in biserică pentru a se realiza descărcarea arheologică, echipa condusă de arheologul Beşliu va plasa o "capsulă a timpului", o cutie in care vor fi aşezate căteva obiecte ale timpului nostru pentru cei din viitor.


CETATEA DACICĂ DE LA TILIŞCA. Potrivit autorităţilor locale, cetatea dacică din apropierea localităţii Tilişca va intra in curănd in circuitul turistic naţional.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu din Sibiu, Vasile Crişan, spune că totul merge in direcţia bună, deşi nu sunt suficienţi bani pentru a se face totul. Restaurarea vestigiilor dacice de la Tilişca a fost incepută la mijlocul secolului al XX-lea, insă prin anii ’60 a fost abandonată. Descoperită relativ recent, in 1950, de o echipă de arheologi locali, cetatea fortificată dacică de pe Dealul Căţănaş, din apropiere de Tilişca, include două centuri şi două turnuri - locuinţă de tipul celor de la Costeşti şi Căpălna. Cetatea datează de la inceputul mileniului intăi, era noastră. Grosimea zidurilor cetăţii de la Tilişca este de 2,12 m. In interiorul incintei fortificate s-au găsit locuinţe, depozite şi ateliere. Pretutindeni a fost scos la iveală un variat material arheologic, constănd din ceramică lucrată cu măna sau modelată cu ajutorul roţii olarului. De asemenea, au fost găsite arme şi unelte de fier. Intr-unul dintre atelierele ce funcţionau in cetatea de la Tilişca s-au descoperit suficiente date care au condus la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica domnia lui Burebista.


DESCOPERIRI.
Cercetările efectuate in preajma cetăţii de la Tilişca au scos la lumină denari romani republicani, o drahmă, căteva matriţe monetare folosite in monetăria cetăţii. Mai mult, au fost expuse două morminte de incineraţie in care au fost descoperite piese de podoabă din argint, distruse cu dalta şi trecute prin foc.


OPINIE. Directorul Vasile Crişan susţine că Cetatea dacică de la Tilişca va fi redată circuitului turistic undeva in luna septembrie. Pănă atunci se speră ca lucrările de restaurare şi reabilitare să fie incheiate. Deşi contestate de o parte dintre cercetătorii arheologi, pentru modul in care se derulează şi mai ales pentru modul in care au fost investiţi banii alocaţi, lucrările de la Cetatea Tilişca au fost incluse pe lista proiectelor Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007. "Sperăm ca pănă in septembrie să terminăm lucrările deschise la turnul locuinţă numărul unu. Aici, după cercetările arheologice realizate cu sprijinul Universităţii «Lucian Blaga» din Sibiu, au fost realizate proiecte de consolidare şi protecţie a monumentului." Profesorul Vasile Crişan spune că banii nu pot fi suficienţi in astfel de proiecte. "Noi intenţionam să realizăm o construcţie nouă pentru a consolida turnul de locuinţe numărul unu, insă s-a renunţat la această idee." Dacă lucrările vor continua conform programărilor, la 22 septembrie a.c., in cadrul evenimentului "Zilele europene ale patrimoniului" va fi inaugurat public situl arheologic Cetatea dacică Tilişca.


Cetatea dacică Tălmaciu

Menţionată in documente abia in anul 1370, sub numele de castrum Lanchron, coroana ţării, cetatea dacică de la Tălmaciu reprezintă exemplul ideal prin care un popor işi poate demola trecutul. Situată pe inălţimea dealului care domină intrarea

in defileul Văii Oltului, ruinele cetăţii sunt asediate de ani buni de unul dintre centrele meteo din judeţul Sibiu. Mai mult, furnizorii de telefonie mobilă au plantat şi ei două antene care să ducă frecvenţele prezentului in contact cu civilizaţiile demult apuse.

Cetatea a fost demolată in parte in anul 1489 din ordinul lui Matei Corvin, iar de atunci piatra cărată cu spatele şi multă osteneală a ajuns obiect de lucru la vechile drumuri sau casele din vale din secolele Evului Mediu.

Arheologul Petre Beşliu declară că zidurile cetăţii dacice de la Tălmaciu reprezintă importanţă atăt din punct de vedere istoric, căt şi din punct de vedere arheologic. "Vorbim de singura fortificaţie cu urme dacice aflată la intrarea in defileul Oltului. Nici intre cetăţile din Munţii Orăştiei nu se mai găseşte o cetate atăt de accesibilă cum este cea de la Tălmaciu."
Potrivit istoricilor, cetatea dacică de la Tălmaciu a fost centru de uniuni tribale extrem de puternice, astfel incăt a ajuns să bată monedă. Rostul cetăţii de la Tălmaciu era acela de a bloca accesul năvălitorilor de la sud spre teritoriul Transilvaniei.


NU RATAŢI!

Măine vă vom prezenta situaţia dezastruoasă a cătorva biserici-monument din Romănia.
Citeşte mai multe despre:   lucrările,   sibiu,   monumentele nepasarii,   cetatea,   tilişca,   dacică

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de