De ce aş pleca????

De silă! Ăsta e cuvântul care defineşte cel mai bine ceea ce simt faţă de ce se întâmplă în ţara asta. Mizeria morală în care ne scăldăm, absenţa oricărui orizont şi a oricărei speranţe, atipicul în tot ceea ce se întâmplă faţă de o ţară normală mă fac să gândesc aşa. Mi-am pierdut speranţa, ca probabil mulţi alţi români, că s-ar mai putea schimba ceva în bine, că de mai rău este întotdeauna loc. Îmi vine să urlu că în anii '90 nu mi-am luat familia şi să plec încotro vedeam cu ochii. A trebuit să treacă 20 de ani (ireversibili) din viaţa mea să ajung să gândesc aşa! Fraţilor, personal nu cred că mai există vreo rezolvare, izbăvire, cum ar spune moşii noştri.

Când vezi camarila portocalie cocoţată acolo prin fraudă şi prin prostia unora dintre noi, nu cred că cineva mai poate gândi altfel.
Din păcate, pentru mine e prea târziu, dar sper ca măcar tinerii să vadă şi să cumpănească, fiecare în dreptul lui, ce e mai bine să facă.
Da, aş pleca, dar nu mai pot! Fiţi siguri însă că voi milita ca alţii s-o facă!