De ce aş pleca din România?

Acspot (http://acspot.ro),
● cititor


Ei bine, nu prea ştiu cu ce să încep. Cu sistemul medical în care trebuie să dai şpagă la bodyguard ca să poţi întra în spital să-i duci mâncare mamei tale? În care trebuie să-i dai şpagă asis­tentei ca să îţi schimbe bandajul sau, şi mai imperativ, să îţi aducă plosca de făcut pipi dacă eşti ne­trans­por­­tabil? Despre sumele cvasifixe pe care trebuie să i le dai chirurgului să te opereze? Sau despre asistentele care, dacă încep să te cunoască, vin să îţi ceară un algocalmin pentru pa­cienţii în dureri, deoarece spitalul aron­dat la Casa de Asigurări Medi­cale nu a mai primit medicamente de un an? Sau poate un subiect mai bun ar fi justiţia în România. Zi-mi pe cine cunoşti şi (că numai "sau" nu este suficient) câtă şpagă îmi dai ca să îţi spun cine câştigă procesul?

Despre poliţia autohtonă decorativă, care se teme să intervină pentru că nu se ştie ce numere de gene­rali de poliţie are infractorul în agenda telefonului mobil? Se ştie că traficul este infernal în Capitală şi că ni­meni nu vrea să ajungă la Circulaţie.
Sau să încep cu sistemul de în­văţământ în care se copiază la extemporale, la teze şi la bacalaureat, iar apoi admiterea la facultate este în func­ţie de notele obţinute la ciclul gim­n­azial şi la liceu? Sau despre fa­cul­tăţile private unde, dacă ai nişte bani, diploma este doar o chestiune de timp? De fapt, aspectul ăsta s-a generalizat, sunt aceiaşi profesori şi la stat, şi la particulară; uneori, dacă vrei diplomă, trebuie doar să cotizezi.

Sau să vorbesc despre grija ţării faţă de viitorul ei? Despre cum 22 din cele 26 de creşe din Sectorul 3 au fost desfiinţate, iar acum trebuie să "ai relaţii" pentru a-ţi da copilul într-o creşă de stat?

Sau mai bine să vorbesc despre respectul ţării faţă de cei care au dus ţara în spate: pensionarii? Banii pe care i-au pus deoparte o viaţă de om sunt apoi împărţiţi cu Guvernul care, citez, "nu mai are bani să le susţină pensiile"? Băi, guvernanţilor, să vă intre în cap, nu voi îi ţinţi în spate, ci ei v-au ţinut pe voi, iar acum voi le furaţi banii.

Sau, şi mai bine, să vorbesc despre o României care m-a/ne-a lăsat fără compania naţională de petrol, fără compania naţională de comunicaţii, fără bănci naţionale, fără sistem energetic, fără Sidex Galaţi, iar acum, pentru "eficientizare", vrea să ne "uşureze" şi de CFR Marfă?

De fapt nu are rost să vorbim des­pre toate astea. Totul estompează în fa­ţa motivului principal pentru care vreau să plec: nu vreau ca fetiţa mea să crească în mijlocul unei naţii atât de proaste şi de laşe încât să permită ca toate cele de mai sus să se în­tâm­ple. Nu vreau să fiu martir şi nici să fac parte, alături de copiii mei, din eterna generaţie de sacrificiu a acestei ţări. Eu vreau normalitate pentru mi­ne şi familia mea. Vreau să plecăm!