Renunţ la cetăţenia română. Rămân cetăţean al Uniunii Europene

În rubrica dumneavoastră vă adresaţi, în general, celor tineri. Eu am 60 de ani şi nu pot pleca din ţară, pentru că de mine depinde mama mea şi, dacă aş pleca, ar însemna că am condamnat-o la moarte. În schimb, copiilor mei le recomand zi de zi să plece din ţară oriunde vor vedea cu ochii. Să nu credeţi că în acest timp am stat impasibil la toate fărădelegile pe care le comite unul dintre cei mai corupţi oameni din România, fostul demnitar comunist Traian Băsescu.

M-am bazat pe legile româneşti şi pe curajul judecătorilor inamovibili. M-am înşelat. În permanenţă am câştigat la instanţele de fond, dar, în mod inexplicabil, am pierdut în ultimă instanţă, unde judecători servili m-au nedreptăţit, ale căror motivări, lipsite de coerenţă şi de logică anulează sentinţele instanţelor de fond. Pot afirma, fără teama că greşesc, că România nu este un stat de drept. În aceste condiţii, contrar sentimentelor mele, am hotărât să renunţ la cetăţenia română, şi la data de 5.10.2009 am făcut demersurile necesare la Ministerul de Justiţie în acest sens.

Am motivat gestul meu, explicând că am renunţat la cetăţenie din cauza Justiţiei şi în principal din cauza actualului preşedinte al României, cetăţeanul Traian Băsescu. Bineînţeles că nu am primit nici un răspuns de la Ministerul de Justiţie şi în consecinţă l-am dat în judecată pe ministru. Justiţia? A hotărât că nu este competentă să judece această speţă. Cu ceva timp în urmă mi-a răspuns şi Ministerul de Justiţie, care îmi pune condiţii inacceptabile pentru a fi de acord să mi se retragă cetăţenia. Bineînţeles că nu voi renunţa la luptă. Consider că mai mulţi cetăţeni ar trebui, în semn de protest, să solicite să li se retragă cetăţenia şi să rămână cetăţeni ai Uniunii Europene. Nu vor pierde nimic. Dimpotrivă, vor avea mândria că nu vor fi cetăţenii unui stat condus de un individ de teapa lui Băsescu.