x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Ce mănâncă românii? Iarbă?! Iarbă cultivăm!"

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 13 Iul 2011 - 21:00
Vezi galeria foto


"Petrol aveti?'. "Putin, acolo...'. La scoala am invatat ce tara bogata avem si cum arata ea, ca un buchet de flori cu cozile infipte-n mare. "N-aveti, aduceti de-afara!', mi-o reteaza turcul. "Gaze aveti?'. Flori prinse-n panglica Dunarii. "N-aveti! Ce aveti si v-ar putea aduce bani?'. Centuriste?! "Pamant pentru agricultura aveti! Asta v-ar putea ridica. Aveti peste 300 de parlamentari care ar trebui, 24 de ore din 24, sa se gandeasca, ce facem cu agricultura asta, ca sa scoatem Romania din saracie?'. Si turcul ma sageteaza nervos cu privirea, de parca as fi trimisul celor peste 300 de parlamentari in biroul lui. "...Tot ce misca-n tara asta, raul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman ti-este,/ Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste...' La un metru deasupra capului lui Mehmet, pe-un colt de dulap, stau intepenite, in ingemanarea stativului, drapelul Turciei si-al Romaniei.

Mehmet Resat ar pleca si maine de aici, zice ca s-a saturat, ar vinde si cu 300.000 de euro afacerea in care a investit un milion de euro. Dar e de prea mult timp in Romania si cred, mai degraba, ca a invatat sa se vaite de la vecinii de ulita. E de loc din Mersin, un port pe coasta Mediteranei, si provine dintr-o familie instarita. Tatal lui l-a obligat insa sa munceasca de cand avea 6 ani, pe principiul: "banul vine si se duce, trebuie sa stii sa faci ceva, ca sa nu mori de foame'. Mai tarziu, a devenit constructor, s-a casatorit si a avut patru copii. In '93 a venit pentru prima oara in Romania, dupa ce un prieten l-a anuntat "Resat (n.r. - se citeste cu "s'), aicea marfa nu este, legume nu este'. Si si-a facut o firma, prin care a inceput sa importe legume pentru pietele romanesti. Aducea si cate 20 de tiruri o data. In acelasi an a cunoscut-o pe Carmen, de care i-a placut atat de mult incat a luat-o cu el in Turcia. A divortat, s-a recasatorit si a facut al cincilea copil: pe Yunus. Patru ani apoi a pendulat intre Turcia si Romania, pentru afacerea lui, pana intr-o zi, cand trei tiruri de rosii i-au ramas blocate in vama. A facut scandal, s-a certat cu vamesii, insa, dandu-si seama ca rigurozitatea strajerilor de la granite ii transforma rosiile-n bulion, a hotarat sa se mute la Braila. Si sa cultive legumele aici. Si-a deschis o societate impreuna cu un alt turc, Mehmet Aydin, venit in Romania din Elazig, si-au inchiriat sapte hectare de sere din Vadeni. Cum a fost inceputul? "Foarte, foarte gresit!', se vaita turcul. "Am adus seminte de la Turcia s-am pus pepene galben, ardei iute, ardei verde, castravete turcesc. Am ramas cu marfa. Romanul nu mananca. Nu-i place ardeiul verde, ci ala gras, galben, nu rosia mica, care-i mai gustoasa, ci aia mare, carnoasa, nu castravete turcesc, ci cornisor cu tepi pe el, vinete grase, nu lungi si subtiri. Asa e invatat, asa e obisnuit, nu vine Resat din Turcia sa schimbe gusturile'. A investit atunci 260.000 de dolari si a ramas cu ochii-n soare. A fost nevoit sa bage mana iar adanc in salvari, dupa aceeasi suma. "Am invatat agricultura, dar foarte, foarte scump am invatat', zice el. "Acuma stiu. Ce mananca romanii? Iarba?! Iarba cultivam!'. In realitate, cultiva tot ce gasiti la piata: varza, rosii, castraveti, vinete... Resat scoate si 125 de tone de rosii la hectar, iar asta iarna a vandut un milion de fire de salata. Legumele raman in tara si sunt cumparate de la poarta serelor de distribuitori care le duc apoi in Constanta, Bucuresti, Sibiu sau Brasov. Pe drum, pretul legumelor creste si de trei ori, pentru ca Resat vinde astazi, de pilda, cu 1,2 RON kilogramul de rosii. Pretul e afisat pe un panou de la poarta.

Din 2001 si-a mutat afacerea la fostele sere de langa Tichilestii de Braila. A concesionat, pe 59 de ani, 13,5 hectare de teren si a cumparat restul, pana la 16 hectare. I-a mers bine pana-n iarna lui 2009, cand viscolul puternic i-a distrus o parte din sere. Apoi, a venit criza si n-a mai reusit sa le puna pe picioare, merge inainte cu ce i-a mai ramas si viseaza la "tehnolojizare'. "Tot ce fac acum e mana lui Dumnezeu. Daca-i cald afara, se coc rosiile, daca ploua, cresc vinetele de afara. Daca tehnolojizam, e mana mea! Apas pe buton la calculator si eu stabilesc si umiditatea, si temperatura din sere, tot...'. Are doua proiecte cu care ar putea obtine fonduri europene, 4 milioane de euro, a calculat el, insa 40% din valoarea totala a proiectelor ar trebui sa fie contributia lui. Si n-ar avea decat daca s-ar imprumuta, insa bancile din Romania nu accepta gaj sere. "Doar apartamente si case', spune turcul si nu intelege de ce. "Turcia subventioneaza cu 70% agricultura ecologica. Au fost inundatii in Antalya - in cateva zile oamenii primeau deja despagubiri, ca sa inceapa reconstructia. De ce? Turcia face export, si statul incaseaza bani din asta'. In Romania, crede turcul, totul e pe dos. "Sunt taxe mici la vama pentru legume si fructe care cresc si aici. Si ar trebui sa fie mari, ca sa-i descurajeze pe importatori si sa-i ajute pe producatorii interni In schimb, taxele sunt mari la masline si citrice. Nu inteleg!'. Nu e singurul lucru care-i depaseste puterea de pricepere. "In fiecare zi e control. Luni vine mediul. Cu o saptamana inainte – finant. Apoi, proteczia muncii. Care vine cu paznic, cu politie. Prea mult control! Eu nu am venit pentru golanie aici! Am venit sa muncesc si nu pot, trebuie sa stau cu controlul!'.

Din Romania zice ca nu-i place decat limba romana. Are prieteni romani la care nu apreciaza insa decat deschiderea pentru dialog. Crescut intr-o educatie stricta, Resat are o parere proasta despre stilul nostru de viata. "Totul pleaca din familie', spune el. "Acum, si mama si tata beau, copilul de 12 ani sta pe strazi pana la miezul noptii, nu mai asculta de parinti, ce se alege de el? Tatal meu avea 96 de ani si era chiar de amandoi ochii, dar eu stateam drepti in fata lui si nu ma asezam pana cand el nu-mi spunea: «poti sa stai»'.

Romanii care muncesc la el sunt "ascultatori si n-au initiativa. Daca le zici «muta piatra», o muta, fara sa se intrebe de ce. Si nu inteleg din prima, trebuie sa le explici...' N-ar fi asta cea mai mare meteahna, turcul explica si de zece ori daca e nevoie. Pe hoti insa, ii bate din prima! Cu mana lui, sa fie sigur ca platesc cumva, pentru ca la politie zice ca a depus 20 de reclamatii de furt si nu s-a intamplat nimic. Avea serele imprejmuite cu un gard de sarma pe care hotii-l decupau si ieseau pe-acolo cu laditele. In 2009, si-a tras un gard inalt din tabla. 2 km lungime. Nu i l-au luat inca pentru fier vechi, dar au inceput sa dispara tepusele pentru sarma de deasupra. De curand, ca sa nu se mai incurce cu castravetii, un hot a incercat sa-i fure seiful. Care cantarea, spre ghininul lui, 300 de kg. "A intrat pe geam si apoi, gentelman hotul, a luat ceasul de pe seif, mi l-a pus pe birou, n-a spart nimic, n-a deranjat nimic, a mutat doar seiful un pic din loc'. A gasit ceva amprente politia? "Nimic! A spus ca 100% sosete avea la mana!'. Pe vremea cand nu mai prididea cu hotii, turcul a facut o diversiune: a iesit cu pistolul printre sere si-a inceput sa traga in aer. Sa se auda. "Apoi, un pic linistit', marturiseste el.

S-ar simti bine in Romania. Sotia si-a inteles atributiile si, cand vorbeste despre el, ii spune "seful', Yusun, fiul, a priceput ca profesoara de istorie, care-l terorizeaza pentru ca-i juma de turc, n-are toata sindrila pe acoperis, rosiile din sere se coc, polenizate ecologic cu bondari de 3.200.000 de lei cutia ("in Turcia, aceeasi cutie, cu aceiasi bondari, costa 2.000.000 de lei'), de Paste merge cu socrii la biserica si-i lasa numa' pe ei sa se inchine, s-a obisnuit si-i aproape integrat in decor. Dar nu poate pricepe, oricat de romanizat ar fi, cum de in Antalya, de pilda, turcii cara pamant cu camioanele pe munte si-si fac sere in piatra seaca, in vreme ce-n Romania pamant exista si nimeni nu vrea sa-l munceasca si sa scoata ceva din el...

Transport gratuit si cantina pentru angajatii de la sere

La serele lui Resat muncesc 25 de oameni, cei mai multi din Tichilesti. Sunt adusi si dusi de la serviciu cu cele doua microbuze ale firmei. Resat le-a facut carte de munca si le da salarii cuprinse intre 8 si 14 milioane de lei. Le-a facut si cantina unde, la pranz, mananca o masa calda. Pe principul "martea si joia salam cu soia', doua zile pe saptamana angajatii au in meniu feluri cu carne. "Sunt asa de saraci unii, nici acasa nu mananca ce mananca aici', ii crede turcul. Cand e racoare afara, femeile muncesc in sere, cand arde soarele – plivesc culturile de varza, vinete si ardei de langa. Barbatii sunt angajati ca soferi, tractoristi sau sudori.

Comunitatea locala e multumita de turc. "Nu ne ducem la el, nu vine la noi', declara Gicu Davidescu, primarul comunei. O data pe an tot vine turcul, cand trebuie sa-si plateasca impozitul, care e la zi (1200 RON pe cladiri si 5000 Ron pe masini). Plus valoarea contractului de concesionare, 6000 de RON pe an. De departe, e cel mai tare contribuabil din zona. Si parca e si de treaba, isi amintesc cei din primarie, le imprumuta microbuzele pentru deplasarile la meciurile echipei de fotbal "Dunarea Tichilesti'. Pe vremea cand echipa inca mai juca in Divizia D.

Cum se coc fortat rosiile?

Resat stie care e secretul rosiilor rumene pe dinafara si verzi pe dinauntru. "E usor de facut: stropesti rosiile cu Ethrel. Substanta se foloseste ca sa cresti numarul de flori, sa grabesti polenizarea. Si trebuie diluat 0,02%. Ei pun insa 5%, stropesc, si gogoneaua se face rosie a doua zi'. Desi stie secretul, Resat spune ca tine la calitatea marfii lui. Ii lasa pe altii sa debuteze pe piata, iar el sta si polenizeaza legumele cu bondari. In plus, nu vrea sa aiba rosii cu mot. "Asa le cunosti pe cele stropite: se coc fortat, cresc rapid si se deformeaza'.

Cititi maine: povestea englezului care a renuntat la tot pentru a deveni "taran de Romania'


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de