Gropi in asfalt pentru ministrul-strut

In loc sa curete institutia pe care o conduce, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, este convins ca interese oculte se ascund in dosul seriei de articole din Jurnalul Nati-onal dedicate starii infrastructurii rutiere.

In loc sa curete institutia pe care o conduce, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, este convins ca nu starea deplorabila a soselelor Romaniei, ci interese oculte se ascund in spatele seriei de articole dedicate starii infrastructurii rutiere. Deocamdata nu vrea sa le nominalizeze.

De cativa ani buni, tranzitul dinspre Bucuresti spre Brasov al masinilor ce depasesc un anumit tonaj a fost deviat de pe DN1 (via Otopeni - Sinaia) pe DN1A (via Buftea - Cheia). O solutie fericita la prima vedere, dat fiind ca soseaua ce leaga Capitala de Valea Prahovei inregistreaza recorduri de trafic, iar camioanele ingreunau si mai mult circulatia. Pe romaneste insa, solutia descongestionarii a fost luata in pripa. Infrastructura existenta pe ruta ocolitoare suporta cu greu provocarea la care a fost supusa, iar aducerea ei la standarde compatibile intarzie. In consecinta, cel putin o data pe trimestru, o buna parte din DN1A isi pierde cu desavarsire proprietatile de drum public. Dupa luni de asteptare, responsabilii regionali ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) se incumeta timid sa plombeze gaurile de pe tronsonul ce traverseaza judetul Dambovita, cel mai des afectat.

CARPELILE. O echipa a Jurnalului National a fotografiat vineri, 28 aprilie, unul dintre segmentele cu cele mai multe probleme - in dreptul padurii Lucianca. Intamplator sau nu, tocmai in acel sfarsit de saptamana, peste craterele din asfalt a fost pus bitum. Am fi putut fi inclinati sa dam crezare reprezentantilor CNADNR, care spuneau ca nu au stiut nimic despre descinderea echipei Jurnalului National. Dar lucrurile nu se opresc aici.

La 4 mai i-am cerut primarului din Butimanu, Marin Dragnea, sa ne ofere cateva detalii legate de starea soselei nationale ce traverseaza comuna pe care a fost ales sa o administreze: cand a avut loc cea mai recenta reparatie capitala, ce interventii au fost operate in intervalul scurs de atunci, cand a sesizat ultima oara CNADNR despre starea deplorabila a soselei, care a fost raspunsul reprezentantilor Companiei si, nu in ultimul rand, daca a incercat sa atraga in vreun fel atentia asupra lipsei de preocupare a celor responsabili cu intretinerea DN1A.

Dragnea a fost plecat in Germania pentru un tratament medical. La intoarcere a gasit intampinarea Jurnalului National, a pus mana pe telefon si a sunat la Crevedia, cerandu-i sefului districtual al CNADNR, Alexandru Sarealba, pe un ton imperativ, educat probabil in perioada in care activa in cadrul politiei economice, sa astupe gropile din centrul comunei Butimanu. In aceeasi zi, la Butimanu au aparut cateva utilaje, iar intr-un final, peste gropi a fost turnat un strat neregulat - de umplutura - de asfalt, la fel cum in luna aprilie fusesera astupate, la iesirea din Crevedia, gropile care transformasera DN1A intr-un veritabil poligon de slalom rutier. Trebuie precizat ca, intre timp, plombele au inceput din nou sa cedeze.

LACRIMI PE BANI PUBLICI. Asteptand in continuare raspunsurile primarului Marin Dragnea, atat la intrebarile legate de starea soselelor, cat si la un alt set, dedicat situatiei lacurilor din comuna Butimanu, lacuri aflate pe tronsonul de aductiune a apei potabile pentru Capitala si reprezentand un potential risc pentru Bucuresti in caz de inundatii, am incercat sa stam de vorba cu Sarealba. Drumarul-sef de la Crevedia ne-a pus vechea placa despre fondurile lipsa si ne-a marturisit ca, daca va vorbi despre cauzele ineficientei sale in post, se teme ca isi va pierde locul de munca. I-am explicat interlocutorului nostru ca, de vreme ce a ajuns sef de district, inseamna ca are anumite calitati profesionale si ca pastrarea locului de munca, intr-o pozitie in care nu poate sa si le dovedeasca si sa faca uz de ele, nu-l onoreaza. Ne-a replicat ca pozitia pe care o ocupa nu este una stralucit recompensata financiar, dar ca plecarea din post i-ar afecta imaginea in comuna. Sarealba ne-a trimis la biroul de presa al CNADNR. Compania nu are insa un asemenea birou, fiind desfiintat de fostul director general, Aurel Balut, care, culmea, are o casa de vacanta chiar la Butimanu.

COMPLOTUL SOFERILOR. "Este absurd", a comentat Adrian Ionescu, purtatorul de cuvant al Ministerului Transporturilor, institutia de stat care controleaza CNADNR. "Sa-mi arate un sef de district care si-a pierdut astfel slujba." Cu Adrian Ionescu am stat de vorba dupa ce ministerul pe care il reprezinta s-a simtit lezat de seria de articole din Jurnalul National. Intr-o discutie neoficiala purtata prin telefon cu reporterii nostri, Ionescu a incercat sa sugereze ca ar putea exista interese oculte in spatele campaniei de presa. O parere sustinuta ulterior si de ministru.

L-am asigurat pe Ionescu: are dreptate; in spatele fiecaruia dintre cei care semneaza aceste articole se afla cel putin cate un sofer. In cele din urma am convenit sa stam de vorba fata in fata. Astfel am reusit sa il intalnim si pe destul de greu accesibilul ministru Gheorghe Dobre.

GREAUA MOSTENIRE. Ministrul recunoaste ca infrastructura rutiera din Romania este la pamant si invoca, la fel ca toti guvernantii Romaniei, greaua mostenire: "La preluarea ministerului am gasit doua companii de infrastructura decapitalizate, cu pierderi si datorii imense. Compania pentru infrastructura rutiera avea pierderi de 10.000 de miliarde de lei si datorii de 8.000 de miliarde". Dobre a enumerat mai multe institutii internationale de creditare cu care ministerul a negociat. Aceste negocieri se deruleaza mai lent, dar dobanzile sunt mai mici decat in cazul bancilor private.

VIZIBILITATE POLITICA. Nu de putine ori s-a spus ca ministerul a fost depasit de inundatii. Ministrul ne-a lasat sa intelegem ca le percepe drept voci rau-intentionate. "Inundatiile din anul 2005 au produs pagube uriase pe drumurile din toata tara", subliniaza Dobre si ne arata harti innegrite de punctele in care infrastructura a avut de suferit. Desi nu admite ca a fost depasit, recunoaste ca situatia generata de revarsarile apelor a fost peste limita suportabilitatii Romaniei. Dobre se plange ca nu a reusit sa-i convinga pe membrii Executivului sa aloce mai multi bani Ministerului Transporturilor: "In 2006, pentru intretinerea unei retele de drumuri nationale de 15.000 km avem in bugetul ministerului 1.900 de miliarde de lei, in timp ce necesarul ar fi de 12.000 de miliarde de lei". Au fost, in schimb, asigurate fonduri pentru continuarea lucrarilor la Autostrada Bucuresti - Cernavoda. Este, desigur, o lucrare vizibila la scara nationala. Desi, iata, proiectul ramane pe agenda prioritatilor administratiei, actuala conducere a ministerului nu uita sa aminteasca de momentul inaugurarii politicianiste a primelor tronsoane de autostrada in timpul Executivului Nastase si se revolta ca, in campania electorala din 2004, nimeni nu a spus ca demersurile au demarat in timpul guvernarii Conventiei.

SCAUN CALDUT?

Exista, fara indoiala, si probleme greu rezolvabile, asa ca ne-am permis sa-l intrebam pe Dobre, precizandu-i ca aceeasi intrebare i-am pus-o si subordonatului sau sef de district: "Care sunt motivele pentru care, atunci cand se afla in fata blocajelor cauzate de lipsa de sprijin politic si guvernamental, nu iese la rampa si nu reclama public impasul, aratandu-i cu degetul pe vinovati?".

DOBRE SI CONSPIRATIILE

Intalnirea noastra cu Gheorghe Dobre a avut loc joi dimineata, zi de sedinta de Guvern, motiv pentru care timpul ministrului a fost limitat. In plus, intrevederea a inceput cu intarziere din cauza traficului infernal din Bucuresti, rezultat al infrastructurii catastrofale a Capitalei. La despartire, seful Transporturilor ne-a promis ca, in ziua de dupa ultimul articol dedicat soselelor Romaniei, ne va spune care este motivul real pentru care Jurnalul National a lansat aceasta campanie publicistica.