Petrecere colorată cu burtica franjurată

De ziua copilului tău "lasă grijile deoparte, ne ocupăm noi de tot!", ne asigură pe site o firmă cunoscută de fast-food. Oare tot ei îi duc pe copii la doctor după ce le-au consumat produsele?

Un loc special amenajat, decorat fantezist, cu baloane colorate, ghirlande, coifuri, măşti, clovni, karaoke şi hostesse special pregătite. Muzică şi dans, un cadou-surpriză pe care sărbătoritul îl primeşte la sfârşitul petrecerii. Iată imaginea unei aniversări reuşite pe care ţi-o garantează firma de fast-food.

Copiii primesc o oră şi jumătate de distracţie şi surprize, iar părinţii scapă de goana după cumpărături, de bătaia de cap, de statul în faţa cuptorului încins şi de "tămbălăul" de acasă, cum spune mama unei fetiţe. La finalul petrecerii te alegi şi cu un CD cu poze. Cât despre partea financiară... mai bine nu se poate! Cam cu patru milioane ieşi cu zece copii.

PRĂJEALA, PRĂJEALA...
Meniul este de obicei la alegerea copilului: hamburgeri, bucăţele de pui prăjit şi obligatoriu cartofi prăjiţi ("copiii îi adoră, nu avem ce face", spun părinţii), suc natural sau băuturi carbogazoase, iar la desert, tort şi şampania pentru copii. Meniu care se traduce astfel: hamburgeri congelaţi, supuşi unui şoc termic prin prăjire, cartofi prăjiţi în uleiul care se schimbă o dată pe zi, dacă ai noroc, prăjeli, prăjeli, prăjeli... apoi o combinaţie "reuşită" de E-uri într-o băutură care numai sănătoasă nu e pentru copii.

Majoritatea părinţilor consideră mâncarea "foarte tare": "Nu mi se pare nimic necomestibil în mâncarea asta", spune mama unui băiat care tocmai şi-a petrecut ziua pe "vaporul" dintr-un astfel de fast-food. La prima vedere, totul pare perfect: arome îmbietoare, gust foarte plăcut, servire rapidă şi cu zâmbetul pe buze. Dar nu de puţine ori copiii care au fost la o astfel de petrecere, unde au mai "dat" şi mâncarea prin tobogan, se strică la stomac, au ameţeli, bube la gură de care scapă cu greu. De când au apărut prima oară aceste locuri şi până azi, unii părinţi chiar îşi recompensează copiii printr-o ieşire la fast-food.

"Dacă iei FB (foarte bine) la extemporal, ieşim la un hamburger." Nu ştiu dacă erau atraşi de mâncarea în sine sau de jucăria pe care o găseau împreună cu meniul, dar copiii chiar se străduiau să obţină acel "premiu". De multe ori, familia se întorcea repede acasă, pentru că burtica o lua razna, dar "premierea" copilului se repeta astfel la fiecare câteva săptămâni.

TOT PĂŢITU-I PRICEPUT
Unii părinţi au păţit-o pe pielea lor. "După ce am băut «suc natural» de portocale de la un astfel de fast-food, am făcut toxiinfecţie alimentară, cu febră cu tot... În urma acestei boli care m-a ţinut două săptămâni am slăbit ceva kilograme... Altădată, de la cheeseburger am făcut o alergie gravă, cu tot cu stări de vomă, lipsă de energie", povesteşte un părinte care s-a jurat că nu-şi duce copilul într-un astfel de loc.

Mai există şi salatele, care să spunem că ar fi sănătoase, însă şi aici părerile sunt pro şi contra: "Pentru ca o salată să aibă gust ceri de multe ori mai multă brânză sau sosuri de-ale lor şi astfel te alegi cu mult mai multe calorii", ne spune un client care ştie şi bunele şi relele unui astfel de fast-food.

Am întâlnit şi părinţi (puţini, ce-i drept) care nu s-au lăsat seduşi de clovnii coloraţi şi de hamburgerii înmiresmaţi şi care nu sunt deranjaţi dacă muncesc puţin mai mult de ziua copilului: "Prefer să-i fac ziua acasă cu câteva tartine, prăjiturele, suc natural şi un tort ca la carte dacă nu sunt în stare de mai mult. Pot supravieţui dacă spăl câteva farfurii în plus. Dar măcar ştiu că nu voi îmbolnăvi pe nimeni.




Şi nu mă deranjează nici dacă am de strâns în urma lor, este una dintre bucuriile de a avea copil", spune un părinte din categoria "tot păţitu-i priceput".

"ALTERNATIVE" IDENTICE
După modelul acestor fast-food-uri au luat naştere cluburi de joacă, în care se pot aniversa zilele de naştere ale prichindeilor. Mâncarea este la fel, "dată pe tobogan", pentru că peste tot sunt spaţii de joacă unde copiii pot să se distreze după ce au mâncat. Iar părinţii pot să stea la o cafeluţă şi să se uite de la distanţă la ei. Pentru că toţi copiii vor cartofi prăjiţi, angajaţii din toate aceste locuri ştiu să prepare cartofi prăjiţi! Există totuşi şi câteva firme care oferă şi altceva copiilor, însă preţul este într-adevăr mult mai mare.

PĂREREA LOR...
Noua taxă pe produsele fast-food, propusă de ministrul Sănătăţii, i-a cam dat peste cap. N-au mai avut timp de noi... Am încercat să aflăm mai multe "secrete" culinare de la managerii unui astfel de fast-food, dar după ce PR-ul ne-a pus să trimitem întrebările pe mail, după o săptămână în care am tot aşteptat răspunsurile ne-a răspuns la telefon: "Nu am avut timp, am fost toată ziua plecaţi la Ministerul Sănătăţii să discutăm despre taxă, numai la întrebările dumneavoastră nu m-am mai gândit".

Aşa e, cum să aibă timp să vorbească despre calitatea cărnii din hamburgeri, a salatelor cu gust de cauciuc, a sucurilor naturale realizate din fulgi congelaţi de portocale în amestec cu apă filtrată şi de multe alte nereguli? Şi, uite aşa, trebuie să ne imaginăm singuri cum reuşeşte această firmă să cucerească atâţia copii, dar, şi mai grav, să seducă părinţi care nu ezită să-şi educe copiii în acest spirit.

 

Super Size me!
Documentarul realizat în anul 2004, Super Size me, poate fi convingător pentru părinţii care îşi duc copiii la fast-food. Filmul este o radiografie a obezităţii americane, un experiment care ne arată adevărata faţă a fast-food-ului.
Chiar dacă experimentul s-a desfăşurat timp de 30 de zile şi a prevăzut mâncatul excesiv şi exclusiv de la fast-food, de trei ori pe zi, el este concludent pentru a demonstra cât de periculoasă este o astfel de mâncare. Morgan Spurlok, cobaiul acestui experiment, a început filmările mergând la trei doctori pentru analize (cardiolog, gastroenterolog şi un medic generalist). Era perfect sănătos, dar toţi i-au spus că dieta va avea un efect negativ asupra organismului. La început, Spurlok avea 1,88 m şi 84,1 kg. După cinci zile de la începerea experimentului a luat 4,5 kg, iar la final a ajuns la 95,5 kg. Aşadar, după doar câteva zile, cobaiul s-a ales cu depuneri, letargie, dureri de cap, care nu îi treceau decât după ce mânca de la Mc. De aici, doctorii au dedus că acest gen de mâncare produce dependenţă. În a 21-a zi, Spurlok avea palpitaţii la inimă, iar la sfârşit i s-a spus că inima a fost afectată iremediabil şi că, dacă nu slăbeşte, poate face oricând un atac. Mai mult decât atât, imediat au început să apară probleme de comportament şi serioase dereglări de personalitate, până şi viaţa sexuală i-a fost afectată de această
alimentaţie. După acest experiment, lui Spurlock i-au trebuit cinci luni ca să slăbească şi să revină la un comportament normal.