x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Flămănzi, urbanizare in rate

0
Autor: Andreea Sminchise 30 Noi 2007 - 00:00
Flămănzi, urbanizare in rate


ORAŞE DOAR CU NUMELE
Sunt orăşeni de doi ani, dar nu se simte. Cea mai mare comună dintre Botoşani şi Hărlău a intrat in planul de urbanizare "comandat" de UE in 2004 şi s-a trezit oraş fără să indeplinească nici unul dintre criteriile prevăzute de lege. De atunci, tot ce s-a schimbat in viaţa foştilor săteni sunt impozitele. Â




ORAŞE DOAR CU NUMELE

Sunt orăşeni de doi ani,dar nu se simte. Cea mai mare comună dintre Botoşani şi Hărlău a intrat in planul de urbanizare "comandat" de UE in 2004 şi s-a trezit oraş fără să indeplinească nici unul dintre criteriile prevăzute de lege. De atunci, tot ce s-a schimbat in viaţa foştilor săteni sunt impozitele.


In Flămănzi primarul Dumitru Micuţaru e pesedist. Şi populist. Aşa zice viceprimarul, Dan Manole, care e tot pesedist, dar nu e populist. Eticheta pusă lui Micuţaru a venit după ce acesta ne-a spus că vrea să transforme din nou oraşul in comună.


CU FORŢA? In 2004, la Flămănzi s-a făcut referendum, ca in multe alte localităţi luate "la snop" in cursa urbanizării. Oamenii s-au dus la vot şi-au pus ştampila pe "Da", doar-doar or avea parte de un trai mai bun. Acesta se lasă insă aşteptat. "Centrul" oraşului, adică zona cu blocuri, pare cochet. In faţă, o clădire adăposteşte primăria, poliţia, salvarea şi pompierii. Tocmai i se schimbă uşile de acces - se pun termopane, că nu se face să mai ai uşă de lemn sau de tablă la oraş. In plan secund, un soi de parc betonat, cu căteva băncuţe. La capătul lui e Casa de cultură, cu faţada spoită de curănd - una dintre realizările cu care se laudă primarul. Pe zidul exterior a rămas atărnat panoul "publicitar" cu răscoala de la 1907. Un sediu de bancă, unul al societăţii de cablu şi cel al CEC-ului intregesc peisajul. In faţa lor, o mamaie cu batic din lănă neagră şi un coş de nuiele se plimbă de la o uşă la alta. S-a dus să-şi ia pensia, dar a intrat la cablu. Au trimis-o la bancă şi de-acolo la CEC. Femeia se uită nedumerită la firmele colorate şi parcă stă să dea cu banul. E mai bine la oraş? "Ce oraş, maică?", intreabă nedumerită. Păi nu-i oraş Flămănziul? "Ha! E oraş că l-o făcut primaru’ oraş... E comună, maică...", zice bătrăna cu convingere.


DUPÃ... BLOCURI. In spatele firmelor sunt blocurile. "Sunt 20", zice cu convingere Paraschiva Viciriuc, secretara primăriei. După căteva clipe revine - sunt doar 9.420 de suflete care stau la apartament, dar se incălzesc cu sobe pe lemne. La fiecare fereastră e un coş de fum, iar pereţii faţadelor sunt afumaţi de zici că blocurile au trecut printr-un mare incendiu.


N-au apă caldă. "Dumneavoastră nu vedeţi cum trăim? Dacă şi ăsta e oraş...", zice cu obidă o femeie la vreo 40 de ani. Peisajul sinistru al clădirilor afumate e intregit de "blocul groazei". O clădire cu patru etaje, fără faţade şi cu tavanele căzute. Cineva şi-a priponit calul de unul dintre stălpii "de rezistenţă". Oamenii spun că acolo ar fi trebuit să se construiască un spital, dar că primarul ar fi văndut clădirea dezafectată unuia dintre consilierii săi, la un preţ de nimic.


"Centrul" pare decupat dintr-o vedere şi ataşat peste poza unui sat. După blocuri, sunt case căt vezi cu ochii. La fel şi pe cealaltă parte a drumului judeţean ce taie localitatea. Printre ele, ca nuca-n perete, a mai răsărit un alt sediu de bancă.


NICI MINIMUM. Legea 351/2001 stipulează, printre indicatorii minimali pe care trebuie să-i indeplinească un oraş, "7 paturi in spitale la 1.000 de locuitori". In Flămănzi nu-i nici măcar spital. "Avem UAMS pentru bolnavii cronici", zice primarul Micuţaru. Adică o unitate de asistenţă medico-socială, cu 45 de paturi. Dacă e nevoie de internare... "La oraş mergem la spital", zice o localnică ce se crede tot la ţară. Acelaşi act normativ spune că un oraş trebuie să aibă cel puţin pe 50% din lungimea străzilor reţea de canalizare. Viceprimarul Dan Manole recunoaşte că la Flămănzi sunt cel mult 2,7 kilometri de conducte. "Dar să ştiţi că oamenii şi-au făcut canalizare proprie - au fose septice", incearcă el să salveze situaţia.


ŞI LUPTÃ..., ŞI DÃ...-I. Primarul Micuţaru zice că el a vrut. Da’ dacă nu l-a ajutat nimeni? "Eu sunt primar de PSD. Ştiţi şi dumneavoastră că in Romănia totul se face prin selecţie politică. Dacă nu eşti de-al ălora de la putere, nu-ţi dă nimeni fonduri. Eu n-am făcut ca alţii, am vrut să evit traseismul politic. Puteam să mă transfer la PNL şi să fac un drum, da’ n-am vrut. M-am luptat pentru Flămănzi...", susţine edilul. Pentru că, spune el, n-a avut altă soluţie, primăria a făcut credite. Acum experimentează dezvoltarea urbană in rate. "Nici un oraş din zonă n-a mai indrăznit asta inaintea noastră. Botoşaniul abia anul ăsta a accesat un credit", se laudă deschizătorul de drumuri. Cu banii de la bancă a rezolvat iluminatul public. "L-am făcut full. Am băgat 7 miliarde in reţea. In plus am impietruit 57 de km de drum care urmează să fie asfaltat", zice şi viceprimarul Manole.


MANEVRE. Dumitru Micuţaru ştie insă că mai e mult pănă cănd localitatea pe care o conduce va arăta măcar a oraş. "Ce să facem? E greu... Suntem oameni de la ţară. Incă ne facem veceul in fundu’ curţii, bem apă din făntănă... N-avem nici dezvoltarea necesară ca să fim oraş..." Pentru că, spune el, s-a săturat să se lupte singur, vrea să facă o "manevră politică". "Fac referendum. Să voteze lumea să ne intoarcem inapoi la comună. Păi decăt aşa, ultimii intre oraşe, mai bine să fim primii intre comune", crede primarul.


DETRACTORII. De partea cealaltă a baricadei, unul dintre opozanţii ideii primarului de a reveni la statutul de comună este chiar vicele. Dan Manole spune despre colegul său de partid că e populist şi că n-o să reuşească să forţeze măna guvernanţilor cu acest referendum. Ba s-ar putea să facă mai mult rău decăt bine. "I-am zis şi eu, i-a zis şi preşedintele Consiliului Judeţean să termine cu ideile astea...", se confesează Manole.


Nici "opoziţia" nu e de acord cu iniţiativa edilului. Constantin Pitorac, unul dintre consilierii locali din partea PNL, spune despre primarul Micuţaru că e "un opincar care o să ne aducă inapoi la sapă". "Nu s-a schimbat nimic in Flămănzi de cănd a devenit oraş. A! Ba da! S-a schimbat salariul primarului. Cum poate să spună că nu vin fonduri? Ce criterii politice? Păi aici el e PSD, viceprimarul la fel, Consiliul Judeţean e tot PSD. Vin fonduri, dar sunt cheltuite aiurea...", susţine Pitorac.


Citeşte mai multe despre:   zice,   oras,   recurs la românia,   primarul,   flămănzi,   fl

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de