x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gorbaciov, iluzia de la Rasarit

0
Autor: Ion Cristoiu 25 Sep 2006 - 00:00
Gorbaciov, iluzia de la Rasarit


In 1987, scriitorii romani isi puneau mari sperante in vizita lui Mihail Gorbaciov in Romania. Potrivit unei note secrete a Securitatii, ei se asteptau ca aceasta vizita sa fie urmata de o deschidere spre exterior si de liberalizarea tarii.

In 1987, unii scritori romani isi puneau mari sperante in vizita lui Mihail Gorbaciov in Romania. Potrivit unei note secrete a Securitatii, ei se asteptau ca aceasta vizita sa fie urmata de o deschidere a tarii spre exterior si de o liberalizare a vietii interne. Cartea alba a Securitatii, una dintre cele mai importante contributii postdecembriste la abordarea fostei institutii comuniste dintr-o perspectiva strict stiintifica (1), diferita fundamental de abordarea neobolsevica din ultimul timp, nu reda documente privind reactia scriitorimii la alte vizite ale tarilor de la Kremlin. Daca le-ar fi redat, in ideea ca in Arhive ar fi asa ceva, am fi avut posibilitatea de a sesiza o diferenta fundamentala de atitudine fata de popasul lui Mihail Gorbaciov la Bucuresti in 1987. Daca fruntasul perestroikai si al glasnostului e asteptat cu sperante, ba chiar si cu o anume simpatie, Hrusciov, Brejnev fusesera asteptati de scriitori, de intelectuali in general, cu suspiciune, daca nu chiar cu antipatie.

Motivul? Scriitorii, ca si intelectualii romani in general, stiau ca pentru liderii de la Moscova, Romania, ca si toate tarile din est, era o simpla colonie ruseasca. Tot ce venea de la Moscova, inclusiv sub forma unor vizite oficiale, nu putea sa aduca decat porunci de aliniere neconditionata a Bucurestilor la meandrele politicii sovietice.
Era altfel politica lui Gorbaciov fata de Romania? Fireste ca nu.

NEMULTUMIRI. Contrar unor iluzii asumate de scriitorii romani, dar si unor zvonuri abil raspandite si intretinute de agentura KGB din Romania, Mihail Gorbaciov era un brav continuator al politicii de diktat a tarilor rosii de la Kremlin fata de partidele comuniste din tarile asa-zis fratesti si, prin asta, fata de popoarele din lagarul socialist. Noua echipa de la Moscova era profund nemultumita de echipa de la Bucuresti. Dar nu pentru ca i se rupea sufletul de mizeria in care ajunsesera romanii in ultimii ani ai domniei lui Ceausescu sau pentru ca avea oroare de dictatura cenusie a lui Ceausescu Batranul. Era nemultumita deoarece echipa de la Bucuresti nu urma in chip automat politica noii echipe de la Kremlin, de salvare a comunismului prin vopsirea unei fatade de liberalism.

Sa fim lucizi! In istoria postbelica a comunismului, liderii de la Kremlin au tratat tarile din est ca simple colonii rusesti. De aceea, orice mica schimbare in politica de la Moscova trebuia sa fie urmata de schimbari identice in politica echipelor din tarile lagarului. Cand Stalin a purces la o politica antisemita, Gheorghiu Dej s-a executat rapid, eliminandu-i din conducerea partidului pe Ana Pauker si pe Vasile Luca. Venit la putere cu gandul de a se afirma dand in predecesor, Hrusciov a inceput sa faca presiuni asupra Bucurestilor pentru a condamna excesele stalinismului. Cand, urmare a Revolutiei din Ungaria, Moscova s-a intors la duritatea stalinista, in Romania s-a trecut de indata la un nou val de teroare. Tot la porunca lui Hrusciov!

Desigur, au fost momente cand pretentia Kremlinului de fi Inalta Poarta a socialismului s-a dovedit benefica popoarelor din est: destalinizarea hrusciovista, de exemplu.

Cei cativa care isi exprimau entuziasmul erau fie agenti de influenta ai Moscovei, fie naivi, care credeau ca Perestroika romaneasca va insemna posibilitatea ca ei sa scrie ca in capitalism, primind bani ca in socialism. Realitatile postdecembriste i-au lecuit de aceasta iluzie. Vizita lui Gorbaciov a avut loc intre 25 si 27 mai 1987. Pentru cei care se mai iluzionau a fost ca un dus rece:

1. Contrar asteptarilor, in public, Gorbaciov n-a suflat un cuvant despre realitatile tragice din Romania;

2. Lui Gorbaciov i s-a organizat o primire in stil ceausist. Sute de mii de oameni scosi pe traseu, securisti travestiti in dansatori populari prinzandu-l in hore atent supravegheate, ovatii la mitingul comun. Fruntasul unui altfel de comunism - un comunism fara cultul personalitatii - s-a lasat scaldat intr-o asemenea atmosfera regizata, fara a schita nici cel mai mic protest. In plus, contrar asteptarilor, nu si-a ingaduit nici un contact cu oamenii de rand. Fidel Castro, intr-o vizita anterioara la Bucuresti, a fost mult mai spontan.

De ce s-a comportat Gorbaciov mai ceva decat Stalin venit la Bucuresti? Pentru ca el voia doar schimbarea lui Ceausescu, pe care nu-l suferea, si nu schimbarea conditiilor de viata ale romanilor. Ceea ce a si reusit prin lovitura de stat de la 22 decembrie 1989.

La ora la care scriem aceste randuri, autorul Cartii albe a Securitatii, Mihai Pelin, se zbate intre viata si moarte la Spitalul Fundeni. Daca exista un Dumnezeu al cercetatorilor seriosi, Mihai Pelin trebuie salvat!

Sperante si circumspectie printre scriitorii romani

Strict secret
24 mai 1987
Nota
Vizita lui Mihail Gorbaciov la Bucuresti este asteptata de scriitori cu oarecare interes, circumspectie si chiar cu unele nadejdi ca ea ar putea contribui la o imbunatatire a activitatii si situarii lor in societate. Generatia mai tanara asteapta de la vizita rezultate mai concrete, in sensul unei liberalizari, a unei deschideri culturale mai mari. Se afirma ca Gorbaciov ar fi impus in protocolul vizitei ca, in afara discutiilor oficiale, sa umble prin Bucuresti, fara un plan anume, pe trasee alese spontan, ca doreste discutii cu oamenii de pe strada, fara nici un fel de preveniri. S-a raspandit ideea ca Ion Iliescu ar fi fost repus in drepturile anterioare deoarece acesta ar fi fost coleg si prieten cu Gorbaciov, pe vremea studiilor sale la Moscova.

OARECARE DEZINTERES. Totusi, in ansamblu, vizita lui Gorbaciov e privita de grosul scriitorimii cu un oarecare dezinteres, pentru ca nu se asteapta rezultate spectaculoase, urmari imediate, cum nu se intevad nici polemici majore la varf. Se considera ca, daca se asteapta ceva, acest ceva se refera la faptul daca Gorbaciov va reusi sa convinga partea romana ca modul de viata sovietic, modelul actual, are nevoie de propaganda si, ca in acest scop, e necesar ca toate vitrinele blocului socialist sa fie amenajate, apreciindu-se ca, din acest punct de vedere, noi am fi intr-o masura destul de mare un exemplu rau, o rea propaganda a sistemului. Unii isi manifesta sperante absurde ca Gorbaciov ar provoca o schimbare politica de varf, altii, mai multi la numar, ca nu le-ar conveni ca el sa faca ordine in casa noastra, care resimt un fel de rusine ca am ajuns intr-o astfel de situatie. In ciuda simpatiei clare fata de secretarul general sovietic, majoritatea scriitorilor nu ar dori ca el sa dea lectii de democratie romanilor. Privesc lucrul acesta ca pe o tradare nationala. In cazul de fata, in ciuda unor dezacorduri, conducatorul nostru e identificat cu tara, cu interesele ei si se vor situa alaturi de el, in apararea a ceea ce mai poate fi aparat. Majoritatea se tem ca Gorbaciov sa nu faca presiuni si sa obtina concesii prea mari de natura economica sau politica.

PRECEDENT. Neincrederea fata de rusi e prea veche si experienta oamenilor prea mare ca ei sa se abandoneze fara rezerve puterii de seductie a omului Gorbaciov. Adesea el e privit ca un nou Hrusciov, inclusiv cu iesirea acestuia de pe scena politica. Intr-un cuvant, oamenii se tem ca rusii sa nu obtina prea mult, in schimbul intaririi unor interese de putere personala. Reactii semnificative din partea scriitorimii nu sunt de asteptat in contextul dat, desi unii sunt capabili sa trimita sau sa incerce sa trimita scrisori, eventual de schimbari radicale politico-economice si culturale. In ciuda diverselor tendinte, a unor rezerve fata de felurite aspecte ale vietii noastre politice, insa, majoritatea scriitorilor spera, totusi, ca vizita sa aiba urmari pozitive, in sensul deschiderii spre exterior si o liberalizare reala in interior, revenirea la modestie in viata publica si la discutii mai la obiect cu privire la problemele noastre actuale, o imbunatatire a statutului scriitorilor si posibilitatea publicarii unor carti care sa trateze in mod critic aspecte ale vietii economico-sociale, desfiintarea totala a cenzurii, a hotararilor arbitrare in politica de editura.
  • Selectie si comentariu realizate de analistul politic Ion Cristoiu
  • Nota: Cuvintele cheie apartin redactiei
  • NU RATATI! Cititi in ziarul de maine un buletin informativ strict secret referitor la starea de spirit din municipiul Petrosani, asa cum reiese din violarea corespondentei muncitorilor. Serviciul de Securitate Petrosani afla nemultumirile legate de salarizare, hrana, preturi si chiar despre un refuz al minerilor de a intra in sut, deoarece nu-si luasera leafa intreaga.
    Citeşte mai multe despre:   politica,   vizita,   bucuresti,   gorbaciov

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de