x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Liviu Ciulei, sabotor ideologic

0
Autor: Ion Cristoiu 19 Sep 2006 - 00:00

Securitatea stia tot ce face pe pla-tou marele regizor Liviu Ciulei in timpul filmarilor peliculei "Valurile Dunarii".

"Valurile Dunarii", filmul lui Liviu Ciulei premiat in 1961 cu Globul de aur la Festivalul de la Karlovy Vary, trece in epoca drept inspirat din "unele evenimente petrecute in timpul insurectiei armate din august 1944". Pentru Securitate, e un motiv de serioasa preocupare.

Asa cum se vede din Nota de mai jos, gratie informatorilor din echipa de filmare, Securitatea stia tot ce face marele regizor pe platou. Liviu Ciulei era nu numai regizor, dar si interpretul unui personaj desemnat secundar de catre scenariu: carmaciul Mihai. Asemenea tuturor regizorilor in astfel de situatii, Liviu Ciulei face din carmaciul Mihai un personaj mult mai reliefat decat in scenariu. Se cocntureaza riscul - identificat drept extrem de periculos - ca personajul principal - nimeni altul decat un comunist - sa fie pus in umbra de personajul secundar, care nu e comunist. Un fapt tipic lumii artistice. Securitatea nu e de aceeasi parere. Sub semnul cautarii intentiei dusmanoase chiar si acolo unde aceasta nu era, institutia il suspecteaza de sabotaj ideologic pe Liviu Ciulei. Culmea birocratiei: pentru felul cum a facut regia, Liviu Ciulei e urmarit si dupa ce "Valurile Dunarii" a obtinut premiul pentru regie de la Karlovy Vary.
  • Ion Cristoiu

    MOTIV. Regizorul Liviu Ciulei a fost luat in vizor pentru ca ar fi evidentiat mai mult in filmul "Valurile Dunarii" personajul jucat de el, decat un altul care era comunist

    Actiunea "Arhitectul"

    "Actiunea informativa «Arhitectul» a fost deschisa la data de 31 ianuarie 1961, in urma preschimbarii dosarului de verificare nr. 4.088. Motivele care au stat la baza actiunii de verificare au fost urmatoarele: in anul 1959 a intrat in productie, la Studioul cinematografic «Bucuresti», filmul «Valurile Dunarii», inspirat din unele evenimente petrecute in timpul insurectiei armate din august 1944. Regia filmului si unul din rolurile principale au fost incredintate lui Liviu Ciulei, aflat la inceputurile creatiei sale cinematografice ca regizor de film. Suspiciunile au pornit de la unele sesizari si materiale informative care aratau ca Liviu Ciulei, folosindu-se de calitatea de regizor al filmului, cauta sa evidentieze pe ecran personajul secundar interpretat de el (carmaciul Mihai), in defavoarea personajului principal (comunistul Toma), interpretat de actorul Lazar Vrabie. Se mai arata ca Liviu Ciulei plaseaza in actiunea filmului scene inexistente in scenariu (cum ar fi casatoria carmaciului) si care aduc cheltuieli suplimentare de productie. In acelasi timp, secventele care tratau actiunile comunistului Toma erau apreciate ca insuficiente in comparatie cu altele, considerate ca laterale, inutile. In concluzie, in motivele de deschidere a actiunii de verificare se mentiona ca Liviu Ciulei actioneaza constient in directia diversiunii si sabotajului ideologic, in problema realizarii filmelor artistice romanesti."

    SCOPUL URMARIRII. Verificarea trebuia sa stabileasca daca Liviu Ciulei desfasoara activitate de diversiune ideologica in domeniul cinematografiei si, in general, in arta. In timpul actiunii de verificare, a rezultat ca Liviu Ciulei a rebutat la filmul "Valurile Dunarii" circa 300 metri de pelicula, datorita refacerilor de cadre, secvente etc., dar nu s-a stabilit ca el ar fi facut intentionat modificari la scenariul regizoral, cu scopul de a minimaliza rolul si aportul comunistilor in infaptuirea actului istoric de la 23 august 1944. Propunerile de continuare a urmaririi lui Liviu Ciulei, prin dosar individual, propuneri facute si aprobate la 31 ianuarie 1961, aveau in vedere clarificarea activitatii lui Liviu Ciulei si in alte directii, si anume: faptul ca, fiind casatorit cu actrita Clody Bertola (cunoscuta cu rude in Occident), Liviu Ciulei poarta corespondenta cu acestea, primind si unele materiale artistice (reviste de teatru si cinema); mai erau luate in considerare si unele "servicii" facute de Liviu Ciulei unor elemente suspecte, in scopul angajarii lor la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra": Lucian Pintilie, actor si regizor de teatru, fost urmarit prin actiune de verificare, inchisa prin neconfirmare, si altii.

    CE S-A OBTINUT. "In decursul actiunii informative «Arhitectul» (Liviu Ciulei), prin masurile intreprinse de organele noastre (agentura: «St. Velescu», «N. Ionescu», «Sinaia», «Livezeanu» si altii, audieri de martori, T.O., interceptarea corespondentei etc.), s-au stabilit urmatoarele aspecte principale cu privire la persoana si activitatea lui Liviu Ciulei: s-a nascut la 7 iulie 1923, in Bucuresti, fiul lui Stefan si Elena, de nationalitate si cetatenie romana, absolvent al Facultatii de Arhitectura, Muzica si Arta Dramatica, de profesie arhitect, regizor si actor, artist emerit, fara partid, casatorit, domiciliat in Bucuresti, Str. N. Filipescu nr. 16, raionul 30 Decembrie. Terminand cursul primar in anul 1923, urmeaza liceul teoretic, pana in anul 1942, cand isi ia bacalaureatul. In acelasi an, se inscrie la Facultatea de Arhitectura, iar in anul 1943 la Conservatorul de Arta Dramatica, urmand cursurile paralel. In anul 1946, absolva Conservatorul, isi face si stagiul militar, obtinand gradul de sergent. In anul 1945, debuteaza in teatrele Mic, Odeon si Municipal, interpretand mai multe roluri in piesele «Visul unei nopti de vara», «Pescarusul», «Cei din urma» etc. Din anul 1946 isi incepe activitatea ca arhitect-decorator, la diferite teatre din Capitala si din provincie.

    In anul 1950, Liviu Ciulei incepe sa lucreze in cinematografie ca actor, interpretand roluri principale in filmele: «In sat la noi», «Mitrea Cocor» si altele. In acelasi an, incadrat ca actor al Teatrului «C. Nottara», obtine succese in piesele «Nepotii gornistului», «Iasii in carnaval», «Familia», «Nota», «Cautiunea» etc. Paralel cu activitatea actoriceasca, pune in scena piesele de teatru «Omul care aduce ploaia» si «Sfanta Ioana», la Teatrul Municipal. A continuat sa activeze in cinematografie, realizand filmele «Eruptia» si «Valurile Dunarii», ultimul obtinand consacrarea mondiala si premiul I pentru regie la Festivalul International al filmului de la Karlovy-Vary 1961. Pentru activitatea si calitatile sale ca interpret, arhitect si regizor de teatru si film, in anul 1961 i-a fost conferit titlul de Artist emerit al RPR. Anul acesta, pentru activitatea depusa la realizarea filmului «Valurile Dunarii», ca interpret si regizor, lui Liviu Ciulei i-a fost decernat Premiul de Stat al RPR. In prezent, el lucreaza la ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, «Padurea spanzuratilor», desfasurand in acelasi timp o munca de creatie si conducere la Teatrul «Lucia Sturza Bulandra», unde a fost numit recent director.

    Tatal sau, Stefan Ciulei, decedat in 1947, a fost inginer constructor, membru al Partidului Liberal al lui George Bratianu, iar dupa 23 august 1944, membru al PS Democrat. Ca avere, a posedat mai multe blocuri in Bucuresti, printre care: actuala cladire a Teatrului Armatei din Bd. Magheru, o vila la Sinaia si alta la Eforie, o casa in Str. N. Filipescu nr. 16, in prezent toate nationalizate. A mai detinut 1,25 ha teren in Baneasa, care a fost cedat Sfatului Popular, a fost actionar la mai multe societati. Mama sa, Elena Ciulei, este casnica, locuind impreuna cu Liviu Ciulei in Str. N. Filipescu nr. 16, raionul 30 Decembrie. Liviu Ciulei a avut o sora, care este decedata. Este casatorit cu Clody Bertola, artista emerita, angajata la Teatrul «Lucia Sturza Bulandra». Parintii sotiei au posedat 5 ha vie, care se afla acum in proprietatea statului. Sotia sa mai poseda un apartament si o garsoniera in Str. Cihovschi 8, in prezent nationalizat. Datorita relatiilor avute cu rudele sotiei sale, aflate in Occident, Liviu Ciulei a fost un timp in atentia organelor Directiei a II-a. In urma deschiderii actiunii de catre organele noastre, materialele au fost transferate acestora si conexate la actiune (scrisori fotocopiate, obtinute din interceptare, fara interes operativ)."

    DESPRE FILM. "Cu privire la filmul «Valurile Dunarii», care - asa cum s-a aratat - a constituit motivul deschiderii actiunii informative, s-au stabilit prin agentura urmatoarele: fiind vorba de o realizare cinematografica inspirata de actul istoric al insurectiei armate de la 23 august 1944, filmul trebuia terminat in ajunul zilei de 23 august 1959, in cinstea celei de-a XV-a aniversari a eliberarii Romaniei de sub jugul fascist. Fiind necesare unele refaceri, filmul n-a putut fi terminat la timp, ci cateva luni mai tarziu. Modificarile - cerute de foruri superioare din fostul Minister al Invatamantului si Culturii - s-au referit la schimbarea viziunii regizorului asupra personajelor principale ale filmului si, strans legat de aceasta, la acordarea unui spatiu mai mare faptelor istorice propriu-zise. Interpretand in film rolul principal, Liviu Ciulei insista indeosebi asupra acelor scene in care el aparea pe ecran, iar celalalt personaj principal, comunistul Toma, interpretat de actorul Lazar Vrabie, era lasat pe un plan secundar. In acelasi timp, se acorda mai putina atentie cadrului general istoric, nu reiesea cu pregnanta amploarea luptei desfasurate de comunisti pentru infaptuirea insurectiei armate. Despre aceasta situatie, organele noastre au fost informate de agentii «Nemes», «Marin Duma» si «Andreescu». Nu s-a stabilit insa ca Liviu Ciulei sa fi procedat intentionat in felul acesta, iar pe parcursul filmarilor a consultat deseori pe colaboratorii apropiati (regizor secund, asistent de regie), temandu-se sa nu repete erorile comise de regizoarea Malvina Ursianu la realizarea filmului «Vant de martie». Liviu Ciulei a considerat ca punctul sau de vedere este cel mai potrivit, n-a refuzat insa sugestiile forurilor superioare in finisarea filmului «Valurile Dunarii». Dupa cum se stie, filmul a obtinut Premiul I pentru regie la Festivalul International al Filmului de la Karlovy-Vary 1961."

    INFORMATII DE LA SURSE. "Din declaratiile Marietei Sadov, audiata de organele Directiei a VIII-a la 18 februarie 1960, a rezultat ca relatiile acesteia cu Liviu Ciulei au fost de natura profesionala, ca in discutiile purtate de ei doi n-au intervenit probleme politice, iar anturajul lui Liviu Ciulei nu cuprinde elemente dusmanoase. Ceea ce caracterizeaza, in principal, pozitia lui Liviu Ciulei sunt tendintele, cautarile si incercarile lui de a gasi noi forme si idei in creatia artistica, de a da la iveala opere originale, indraznete, inovatoare. El se declara, in acelasi timp, nemultumit de conditiile de creatie existente in tara noastra, pretinzand ca «la noi, multa vreme nu se vor putea aborda teme profunde, umane si indraznete, din cauza mentalitatii birocratice si conformiste». Slabiciunile pe care le prezinta unele opere inspirate din realitatea contemporana Liviu Ciulei le pune pe seama «conformismului» autorilor, a «neputintei» de a privi critic fenomene ale vietii actuale din tara noastra etc. Din aceste motive, in activitatea lui se observa inclinatia spre teme si evenimente de data trecuta, o predilectie spre valorile considerate «clasice», aspecte caracteristice mai ales muncii sale ca regizor de teatru. In realitate - asa cum ne informeaza agentul «Livezeanu», la data de 7 martie 1962 - , este vorba de o insuficienta legatura a lui Liviu Ciulei cu viata, de lipsa de curaj in abordarea unei tematici actuale, de interesul scazut aratat de el fata de problemele si evenimentele politice contemporane."

    Click pt a mari imaginea

    CARACTERIZARE. "In acelasi timp, in comportarea de ansamblu a lui Liviu Ciulei sunt vizibile manifestari pozitive concrete, opinii si convingeri politice sanatoase, credinta in viitorul artei noastre realist-socialiste, al societatii comuniste. El si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a contribui la dezvoltarea teatrului, cinematografiei si a artei noastre, in general, de a-si aduce aportul la impunerea ei peste hotare. Retin atentia, in acest sens, incuviintarea masurilor care au fost intreprinse in URSS impotriva cultului personalitatii lui Stalin, condamnarea activitatii dusmanoase desfasurate de Marieta Sadova, pretuirea realizarilor regimului nostru si a conducerii de partid si de stat. In nota informativa din 2 martie 1962, agentul «Nicu Ionescu» ne informeaza ca Liviu Ciulei i-a declarat ca «traim in plina era comunista, comunismul este inevitabil, viitorul apartine artei comuniste, iar la noi, mai curand sau mai tarziu, se va ajunge la rezultate foarte bune». Acelasi agent relateaza, la 11 ianuarie 1963, aderenta lui Liviu Ciulei la teatrul lui Brecht, pe are il considera un model de arta comunista, militanta, atitudinea sa admirativa fata de operele progesiste elaborate in unele tari occidentale, specticismul pentru arta decadenta din aceste tari. Agentul «Livezeanu» remarca, in nota informativa din 27 februarie 1963, saltul facut de Liviu Ciulei in activitatea de creatie cinematografica, admiratia sa fata de sistemul lui Stanislavski, pe care il considera ca «una din cele mai serioase contributii la dezvoltarea artei teatrale contemporane»."

    APRECIERI. "In momentul de fata, Liviu Ciulei face parte din colectivul de arhitecti care pregateste proiectul viitoarei cladiri a Teatrului National din Bucuresti. In cursul vizitei de documentare, efectuata recent in SUA, Liviu Ciulei a avut o comportare corecta, iar dupa inapoiere a dezaprobat o serie de moravuri ale modului de viata american, caracteristice in genere societatii capitaliste. In luna august 1963, diplomatul american Peterson, de la Ambasada SUA, a incercat sa aiba o intrevedere cu Liviu Ciulei, dar acesta s-a eschivat, informand in acelasi timp organele noastre despre aceasta situatie. Pe baza imprejurarii de fata, tovarasul cpt. Olar Dionisie a realizat o prima contactare a lui Liviu Ciulei, stabilind in principiu posibilitatea unor discutii mai ample in viitor. La cea de-a doua contactare, efectuata in luna noiembrie a.c., de catre tovarasul cpt. Popa Dumitru, seful serviciului 7, si tovarasul cpt. Olar Dionisie, seful biroului 2, s-a confirmat insuficienta materialelor care au stat la baza deschiderii actiunii si pozitia actuala corespunzatoare a lui Liviu Ciulei, hotararea lui de a-si aduce un aport militant ca artist, regizor de teatru si film, director de teatru. A reiesit mobilul subiectiv al disputelor dintre el si Lazar Vrabie, incercarile acestuia de a-i gasi mereu greseli in creatie, incepand de la filmul «Valurile Dunarii» si pana in momentul de fata. Liviu Ciulei a mai aratat, cu aceasta ocazie, ca in timpul vizitei efectuate in SUA nu a fost abordat de persoane suspecte, nu a suferit provocari, iar dupa venirea in tara nu a dat curs invitatiei amintite."

    RENUNTAREA. "In urma celor doua contactari, date fiind ocupatiile profesionale, unele caracteristici de formatie si caracter al obiectivului, s-a apreciat oportuna renuntarea la ideea atragerii lui la colaborarea cu organele noastre. Se poate afirma ca contactul stabilit cu organele noastre a avut o influenta pozitiva asupra lui Liviu Ciulei, in directia incredintarii lui ca evolutia sa este in atentia noastra. In aceasta situatie, avandu-se in vedere rezultatele actiunii informative si pozitia prezenta a obiectivului, consideram ca nu sunt motive pentru urmarirea lui in continuare, activitatea sa preocupandu-se in viitor sub forma masurilor de influentare pozitiva prin agentura si legaturile oficiale stabilite cu Liviu Ciulei. Cu ajutorul acestora din urma, vom putea cunoaste permanent atat comportarea sa de ansamblu, starile de lucruri, precum si eficienta masurilor pe care le intreprinde in calitate de director al Teatrului «Lucia Sturza Bulandra». Fata de cele de mai sus, propunem sa se aprobe inchiderea actiunii informative «Arhitectul» (Liviu Ciulei)", se arata in Referatul cu propuneri de inchidere a actiunii informative, un document strict secret al Ministerului Afacerilor Interne, datat 16 decembrie 1963.
  • Nota: Cuvintele-cheie apartin redactiei
  • Selectie si comentariu realizate de analistul politic Ion Cristoiu
  • NU RATATI!
    Cititi in numarul de maine referatul cu primele rezultate obtinute de Securitate in actiunile de destramare a anturajului si de izolare a filosofului Petre Tutea. Documentul arata ca masurile Securitatii au avut succes, multi tineri evitand sa-l mai contacteze pe Petre Tutea.
  • Citeşte mai multe despre:   anul,   liviu,   filmul,   august,   teatru,   acţiunii,   filmului,   regizor,   ciulei,   activitate,   organele,   valurile

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de