x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romania la sosea - Ceramica face autostopul

0
Autor: Sorin Anghel 26 Iul 2006 - 00:00
Romania la sosea - Ceramica face autostopul


Soselele din Romania au devenit un imens supermarket. Olarii din Hore-zu isi vand produsele pe marginea drumului care face legatura intre Rm. Valcea si Tg. Jiu, iar cine nu are bani in buzunar, poate sa plateasca cu cardul.

Soselele din Romania au devenit un imens supermarket. Olarii din Horezu isi vand produsele pe marginea drumului care face legatura intre Rm. Valcea si Tg. Jiu, iar cine nu are bani in buzunar, poate sa plateasca cu cardul.

In Romania se vinde orice si oriunde, iar de la o vreme, marfa expusa pe marginea drumului are mare cautare. Nu e vorba aici despre fetele vesele cu viza de flotant prin parcarile de pe autostrada. De la fructe, legume, chiloti ieftini, mici, bere si pana la vasele din lut, toate pot fi cumparate de pe marginea soselei. Romania rutiera s-a transformat intr-un imens supermarket.

INDICATOARE. Dupa ce ai consumat obligatoriu cativa mici si o bere rece pe Dealul Negru, mergi mai departe spre Ramnicu Valcea. Cu cativa kilometri inainte de intrarea in oras faci brusc la stanga, pe soseaua de centura. Nu esti in cautare de amoruri ieftine, ci te uiti dupa indicatoarele cu Tg. Jiu. Scapi repede de orasul aflat la intrarea pe Valea Oltului si iti continui drumul prin nordul Olteniei, pe sub burta Muntilor Parang. Prin satele strabatute nu vezi tipenie de om. Parca sunt fugiti cu totii. Nicio caruta trasa de vreo martoaga puturoasa, nimeni care sa stea la poarta, nici un taran care sa dea cu sapa prin curte. Probabil ca toti stau ascunsi prin case din cauza caldurii care te ameteste doar daca privesti termometrul.

DESCHIDERE. Agitatia incepe sa apara abia la Horezu. Inca de la intrarea in localitate zaresti vasele expuse pe marginea drumului. Opresti la primul comerciant si esti intampinat de o cucoana despre care iti dai seama foarte usor ca toata viata nu a facut altceva decat sa vanda oale. "Magicule, mi-ai aparut ca un soare in cale. Te duci la nevasta-ta acasa si vrei sa iti faca sarmale. Imediat iti dau o oala in care sa le fiarba", incearca sa te convinga localnica, chiar daca nu ai apucat sa pui piciorul jos din masina. Vorbeste fara incetare si isi lauda produsele de parca ar fi facute din cristal, nu din lut. "De la mine cumpara toata lumea, ca ma stiu de femeie serioasa", dar, dupa ce isi da seama ca vrei sa mai vezi si alte locuri, incearca, cu un ultim efort, sa te agate. Poate te incumeti si cumperi o farfurie cu 10 lei. "Mergeti peste tot, dar sa stiti ca marfa este aceeasi, numai ca a mea este cea mai ieftina".

FINUT. Peste drum este un alt olar. Ca sa ajungi la el trebuie sa ai mai intai grija la masinile care strabat ignorant imensul bazar construit pe soselele patriei. Marfa este aceeasi: vaze, oale pentru sarmale, ciorbare, farfurii, fluiere, cani, cesti si tot ce se poate face din lut. Preturile, cam la fel. Anfitrionul este ceva mai timid si nu raspunde decat atunci cand este intrebat. Nu incearca sa-si sufoce clientul cu povesti despre produsele sale si da dovada de bun simt. Poate si din aceasta cauza are mai multi clienti decat vecina de peste drum, care il priveste de multe ori stand cu mainile in san, plina de furie.

VIP. In centrul localitatii este bataia cea mare intre mesterii din Horezu. Pe partea stanga, pe sensul de mers de la Rm. Valcea la Tg. Jiu sta mesterul olar Ion Palosi. Probabil ca este un brand renumit printre amatorii de oale din lut din moment ce si-a gravat numele pe poarta gospodariei. Adevarul este ca are cea mai intinsa expozitie de ceramica de Horezu, iar daca doresti, poti sa vizitezi atat atelierul aflat la parterul casei in care locuieste, cat si cuptorul ascuns intr-un cosar, unde sunt arse vasele. Curtea este frumos ornata, iar ceramica nu lipseste nici macar de la fantana arteziana din curte.

AGLOMERATIE. In magazinul intins pe doua camere gasesti sute de vase, dar altceva iti sare in ochi. Langa casa de marcat exista un aparat cu ajutorul caruia produsele pot fi platite cu cardul! Nu iti vine sa crezi ca intr-un mediu in care toata lumea vinde marfa expusa in santuri, cineva s-a gandit sa se doteze cu un asemenea aparat. "Mai sunt straini care trec pe aici sau oameni foarte bogati, parlamentari, ministri, care nu au bani in buzunar si platesc cu cardul", explica una dintre femeile care se ocupa de magazin. Pentru ca vanzarea merge foarte bine, patronul are doua persoane care trebaluiesc tot timpul printre clienti. Ca afacerea ii merge bine omului se vede si in fata casei, acolo unde sta expusa o masina nemteasca. Comertul pe marginea drumului european i-a sufocat pe cei care au magazine alimentare, intr-un asemenea decor fiindu-ti foarte greu sa gasesti un loc de unde sa poti cumpara o sticla cu apa minerala. De fapt, daca te razbeste setea, e mai bine sa le spui olarilor, pentru ca te vor servi imediat cu o apa rece de la fantanile adanc sapate.

FINAL. Expozitia de ceramica merge pana la Maldarasti, un sat la vreo 6 kilometri de Horezu. Cel care incheie balul este un pustan de 14 ani care are grija de magazinul deschis de tatal sau acum o luna de zile la marginea localitatii. "Vanzarea merge bine deocamdata. Fac cam doua milioane pe zi, dar lumea inca nu stie de acest loc. Cu timpul, o sa fie si aici vad, nu doar in centru, la Horezu, acolo unde nu mai ai loc sa vinzi", spune copilul care se trage dintr-o familie de olari. "Tata face vasele mari, oalele de sarmale, ciorbarele, vazele si tot ce mai vedeti pe aici. Eu le fac pe astea mai micute, farfurioarele si cestile de cafea. Inca nu sunt atat de indemanatic ca tata", explica cu stanjeneala gazda noastra. Nu ii este frica de hotii care ar putea sa ii sparga magazinul, iar explicatia ne-o ofera tot el. "Ce sa imi fure de aici? Vasele astea trebuie sa le vanda ca sa se poata alege cu ceva. Nu vinzi oale de lut imediat, trebuie sa ai rabdare. Daca aveam aici tigari, bautura sau mancare poate aveam de ce sa ma tem, dar asa, sunt sigur ca nu se fura. In plus, lumea este foarte cuminte la noi in zona, ne stim foarte bine unul cu altul si nu facem rau."

PROFESIONIST
Micul olar este atat de fascinat de meseria sa incat se apuca sa iti explice fiecare desen de pe vasele sale. "Cocosul de Horezu este specific zonei. Am auzit de la batrani ca era aici, la Horezu, unu’ caruia i se zicea Hurezeanu. Acum are vreo 80 de ani si e prin Germania. El a desenat prima oara cocosul asta si l-a botezat Cocosul de Horezu". Chiar daca zona este recunoscuta in toata lumea pentru ceramica produsa aici, numarul celor care fac oale din lut nu este unul foarte mare. "Acum mai sunt vreo 14-15 case unde se practica olaritul.

Majoritatea isi vand marfa la manastire, dar stau si pe marginea drumului din Horezu, ca pe aici trece lume multa. Sunt autocare cu straini care merg spre vama si trec pe aici. Opresc de fiecare data si cumpara produse de-ale noastre." Sinceritatea copilului este uimitoare pentru un comerciant, dar, de fapt, stai de vorba cu un olar din tata in fiu, obligat acum sa iasa la drum pentru a-si vinde produsele. Traieste in Romania si tot ce e bun se cumpara de la sosea.
Citeşte mai multe despre:   horezu,   marginea

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de