x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romănia reloaded

0
Autor: Andreea Sminchise 26 Sep 2007 - 00:00
Romănia reloaded


In loc de case din chirpici şi paiantă au acum vile cu etaj şi cu coloane, aşa cum au văzut la italieni. Au dat vatra cuptorului pe microunde şi-şi botează copiii născuţi acolo "Mario", "Angelo" sau "Nicolas". Dar ii creştinează in biserici ortodoxe. Sunt ai noştri, plecaţi la muncă afară. Oficial, două milioane de suflete. Neoficial, cu un milion mai mult. Banii pentru care trudesc se intorc in Romănia. • Fotoreportaj JN

Oficial sunt două milioane de romăni plecaţi la muncă afară. In realitate, cifra lor se apropie de trei milioane. In urma lor au rămas, conform statisticilor ANPDC, 20.000 de copii. Şi bătrănii, care trăiesc din dor şi din banii veniţi prin transfer bancar. Mai bine de 20% din populaţia activă a Romăniei a luat drumul pribegiei. Constructori, menajare, agricultori sau muncitori in fabrici. Romăni plecaţi cu contracte legale, romăni duşi pentru o lună-două, căt durează un angajament, romăni plecaţi la plesneală. Mulţi dintre ei provin din zona rurală. Intr-o ţară in care agriculturii ii căntă coliva secetele şi inundaţiile,fiii de ţăranii s-au reprofilat. Printre străini. Se trag acolo unul după altul. Pleacă intăi cei care reuşesc să prindă cheag, apoi se cheamă şi se ajută. Dincolo de graniţele Romăniei apar satele romăneşti, in oglindă. Migranţii au redus şomajul, fără ca Guvernul să facă vreun efort in acest sens. S-au civilizat, au deprins etica muncii şi mentalitatea occidentală. Au invăţat să respecte şi pretind respect. Iar, cănd se intorc acasă, ţara in care s-au născut li se pare la mii de ani distanţă. N-au renunţat la religia lor. Atunci cănd vin in concedii, nu Primăria comunei, ci Biserica e cea care beneficiază de sprijinul lor material. Copiii lor, născuţi in ţări străine, sunt botezaţi acolo in rit ortodox. Chiar da-că preotul spune, cănd ii scufundă in cristelniţă, "se botează robul lui Dumnezeu Angelo" sau "Mario" sau "Juan"... Ei sunt schimbaţi. Iar Romănia, redusă la scara comunităţilor din care au plecat, se schimbă o dată cu ei. Potrivit BNR, numai anul trecut au intrat in ţară 5,32 miliarde de euro, su-mă ce echivalează cu 5,7% din PIB-ul Romăniei. In ce sunt in-vestiţi aceşti bani? Cum se schimbă nivelul de trai in localităţile cu mulţi romăni plecaţi la muncă afară? Ce aduc cu ei aceşti oameni şi cum ar trebui să arate Romănia din care nu ar mai pleca niciodată? Reporterii Jurnalului Naţional au aflat răspunsurile la aceste intrebări in şapte locuri din toate colţurile ţării: la Sămbăta de Sus, din judeţul Braşov, in Feldru, din judeţul Bistriţa-Năsăud, in Vulturu de Vrancea, in Văcăreştii de Dămboviţa, la Uricani, in judeţul Hunedoara, in Botoşana de Bucovina, şi-n Corodul, din judeţul Galaţi. Citiţi, incepănd de astăzi, un serial de reportaje despre "Romănia reloaded", ţara care se incarcă, de pe urma migranţilor, cu bani, cu case şi maşini străine,cu vise şi cu amărăciuni.

Banii se intorc pe apa Sămbetei

"S-a dus pe apa Sămbetei", spuneau bătrănii noştri atunci cănd bruma de pensie se termina la jumătatea lunii. Proverbiala apă ne-a purtat fiecăruia dintre noi, măcar o dată, economiile, salariul sau investiţiile. Singurii care au indrăznit să o sfideze sunt "italienii" din Ţara Făgăraşului. Ei au făcut ca pe apa Sămbetei să nu se mai ducă banii, ci să se intoarcă.


Pănă in 1990, cei 1.600 de localnicii din comuna Sămbăta de Sus lucrau in combinatele de la Făgăraş şi Victoria. După revoluţie, localitatea de la poalele munţilor avea inainte un viitor sumbru. Combinatele s-au inchis după căteva incercări eşuate de privatizare, iar oamenii s-au trezit fără locuri de muncă. Parcă Răul Sămbăta, care traversează localitatea, le-ar fi luat şi speranţele. Nevoia i-a impins in afara graniţelor. Au ales Italia şi au format o "enclavă romănească", o comunitate unită, la Roma. Pănă şi edilul comunei a lucrat cinci ani in "cizmă".


EXODUL.
Sămbetenii au inceput să plece prin 1991. Primarul Ioan Croitoru a luat drumul Italiei in ’92, pentru că "erau copiii in facultate şi nu aveam cum să-i ţin", ne mărturiseşte. In cei cinci ani, căt a lucrat in construcţii la Roma, a trimis bani acasă şi le-a luat copiilor apartamente. "Pentru ei am muncit", zice cu măndria părintelui care şi-a indeplinit misiunea. "Cănd am plecat eu, la Roma am găsit 23 de sămbeteni. Acum, 60% din cei care au intre 18 şi 50 de ani sunt acolo", spune Ioan Croitoru. Vara, ne povesteşte el, la fiecare două case vezi o maşină cu număr de Italia: "Se intorc in vacanţe. Vin să-şi vadă părinţii, fraţii, să-şi aducă copiii in ţară. Pentru că, să ştiţi, la noi nu sunt copii lăsaţi de izbelişte, ca prin alte locuri. Aici, dacă e copilul in ţară, numai unul dintre părinţi e plecat. Dacă sunt amăndoi in Italia, au luat şi copilul acolo". Bărbaţii pleacă primii. Lucrează in construcţii, işi fac un rost şi işi aduc şi femeile cu copiii. Fete tinere nu prea mai are comuna. "Au plecat in Italia. Is măritate pe acolo", răde primarul. Băieţii, in schimb, nu prea au noroc de italience.


PRESCHIMBAREA. Din anul 2000, Sămbăta de Sus a inceput să se schimbe la faţă. După ani de muncă pe şantierele din Roma, sătenii s-au intors şi şi-au deschis afaceri care merg din ce in ce mai bine. "Mulţi dintre ei şi-au făcut pensiuni", spune primarul. Peisajul de munte care-ţi taie răsuflarea, dar şi pelerinajele care se fac la mănăstirea cu hramul Maicii Domnului i-au făcut pe "italienii" din Sămbăta să meargă pe cartea turismului. Cabanele şi complexurile turistice au răsărit ca ciupercile după ploaie. Şi, pentru că se construieşte intr-o veselie, in comună s-a deschis o firmă de construcţii, dar şi un magazin cu materiale. "Avem şi supermarket", se laudă primarul. Noi, sceptici, ne găndim că supermarket e un nume nou pentru magazinul mixt de ţară.


PRINTRE RAFTURI. Am rămas muţi cănd am văzut că supermarketul e chiar... supermarket. Cu cărucioare de cumpărături, cu rafturi care gem de marfă, cu cititoare de coduri de bare, case de marcat, camere de supraveghere şi alarmă cu senzor la ieşire, pentru cei care "uită" vreun produs neplătit. Afacerea e a lui Ioan Andreiaş şi face parte dintr-un plan aproape inimaginabil pentru o comună. Clădirea care adăposteşte magazinul mai are incă cinci spaţii comerciale la parter, iar la etaj are 24 de camere pentru turişti. "13 miliarde am băgat in ea, zice proprietarul. Supermarketul l-am deschis de două luni şi afacerea merge bine. In toamna asta vreau să termin şi barul in spaţiul alăturat, iar in celelalte vreau să deschid un magazin de haine şi incăl-ţăminte, o farmacie şi o sucursală de bancă. Am discutat cu reprezentanţii cătorva bănci şi aştept răspuns. Ultimul spaţiu nu are deocamdată o destinaţie anume. Poate o să-l inchiriez, dacă cineva mi-l va cere..." Ioan Andreiaş a lucrat şapte ani in Italia. A plecat in ’91 şi a muncit pe şantier. S-a intors in ţară cu găndul să investească in ceva al lui. Şi-a deschis o firmă de transport in Făgăraş şi o agenţie de turism. "Cursele Romănia - Italia se făceau la inceput cu un microbuz, acum am patru autocare care pleacă de două ori pe săptămănă - marţea şi sămbăta. Apoi mi-am făcut o pensiune aici, sub munte, aproape de mănăstire, iar de un an construiesc la asta. Am ridicat-o cu sămbeteni de-ai noştri", reface Ioan Andreiaş odiseea afacerilor deschise de pe urma muncii in Italia.


FRĂŢIE DE AFACERI. Fratele lui Ioan Andreiaş, Vasile, a plecat la Roma prin ’93 şi din banii căştigaţi in şase ani de muncă in construcţii şi-a deschis şi el firmă de turism la Făgăraş. In 1995 a cumpărat un teren lăngă pensiunea lui Ioan, cu găndul să-şi facă casă. Spiritul afacerilor ii intrase insă in sănge şi vila pentru familie s-a transformat in pensiune. "La vremea aia, pretenţiile nu erau aşa de mari. Am făcut pensiunea cu căteva camere şi baie pe hol. Acum trebuie să o reamenajez, pentru că nimeni nu mai vine să stea in condiţiile astea", zice Vasile Andreiaş. Lăngă vechea cabană ce va fi reamenajată se ridică acum un mic hotel cu 32 de camere, care va fi deschis pentru turişti de luna viitoare. "Poiana Izvorului" e tot al lui Vasile. "De doi ani şi jumătate m-am apucat de el. Aş vrea să iasă de trei-patru stele", speră proprietarul. Interiorul e decorat cu mochetă, gresie, faianţă şi mobilă modernă şi nici o cameră nu seamănă cu cealaltă. Incăperea in care va fi amenajat restaurantul seamănă cu o sală de bal din anii 1900, iar in spatele pensiunii, Vasile Andreiaş vrea să construiască şi o piscină. Cu toate că a făcut bani, Andreiaş spune că n-ar fi rămas sub nici un chip in Italia: "Noo! Ţara străină e ţară străină! Eu am plecat cu găndul să mă intorc acasă, să-mi fac un rost aici...". Copiii ii sunt mari, pentru ei a muncit. "Dacă intr-o zi v-ar spune că vor să plece in Italia?", lansez o provocare. Bărbatul rămăne o clipă pe gănduri, şi apoi rosteşte răspicat: "Au tot ce le trebuie aici. Le-aş spune să rămănă, să se ţină de carte, nu să plece".


TURISM DENTAR. O plimbare de la un capăt la altul al comunei te lămureşte că oamenilor care s-au intors cu bani din străinătate nu le lipsesc ideile de afaceri şi spiritul intreprinzător. Cea mai năstruşnică iniţiativă, demnă insă de luat in seamă, am aflat-o de la Ghiţă Părvu. Bărbatul are toată familia in Italia şi s-a intors in ţară de şase luni ca să termine de construit pensiunea la care munceşte de patru ani. De ce a durat atăt de mult? "M-am apucat de ea in urmă cu patru ani şi am ridicat-o numai cu neamurile. Veneam in fiecare vară căte două luni şi munceam la construcţie.

De-asta a mers atăt de greu. Acum, după ce am intrat in Uniune, am accesat fonduri Sapard care să mă ajute să fac finisajele. Mă costă 181.000 de euro, jumătate ii dă Sapardul. Pentru jumătatea mea am făcut imprumut la bancă, in Italia. Trebuie să mai muncesc acolo incă doi ani ca să-l plătesc...", spune "italianul".

Pensiunea are zece camere la etaj şi la mansardă, iar proprietarul, respectănd indicaţiile stricte ale consoartei, a păstrat una dintre ele pentru ei. "Asta i-a plăcut soţiei cel mai mult şi mi-a zis - aici o să stăm noi. Şi aşa a rămas", povesteşte răzănd. In curtea imensă, dar incă invadată de materiale de construcţie şi bălării, proprietarul ştie exact ce are de făcut pentru a atrage turiştii. "Uite, aici in spate o să fac două lacuri de agrement - captez apă din părăul care trece pe aici. Acolo o să fie un teren de sport şi, in timp, vreau să cumpăr şi ATV-uri care să plece de aici şi să urce in colo, pe munte", spune trasăndu-ne cu măna o hartă imaginară a viitoarelor lucrări. Prima idee pe care a avut-o cănd a inceput munca la pensiune a fost să-i aducă pe italieni să vadă minunăţiile naturii de la Sămbăta de Sus. Iar "agaţamentul" este unul extrem de ingenios - turism dentar. Cănd le-a văzut figurile şi ochii căscaţi a mirare s-a apucat răzănd să ne explice: "Noi avem aici, in comună, doi medici dentişti foarte buni, cu cabinete dotate. Cu banii cu care iţi faci in Italia doi dinţi, aici iţi faci toată dantura. Toţi cei care vin in vacanţe acasă işi fac şi lucrări dentare. De ce să nu aducem şi italienii?".


ALUNGAŢI DE MOARTE. Familia Hapa are in Sămbăta o firmă de construcţii şi un magazin de materiale de construcţie. Şase ani au fost plecaţi cu toţii in Italia, dar in 2002, unul dintre băieţi a murit intr-un accident de maşină. "Atunci am decis să ne intoarcem acasă", spune cu jumătate de gură doamna Hapa.

Banii i-au investit intr-un magazin mixt pe care l-au inchis după un an. "Apoi am deschis un bar, dar nici ăsta n-a mers, aşa că anul ăsta am deschis magazinul de materiale de construcţii. La căt se construieşte aici, n-ai cum să dai faliment. E şi mai uşor pentru oameni. Le au pe toate aici, nu trebuie să se mai ducă pănă la Făgăraş", explică proprietara. Bărbatul a lucrat şi in Romănia şi in Italia in construcţii, iar acum şi-a făcut firmă in domeniu. Are lucrări in toată comuna, la "italienii" care işi construiesc case de vacanţă.


MEDICINĂ EUROPEANĂ.
In Sămbăta de Sus sunt doi medici stomatologi care vara nu-şi văd capul de treabă. Primul lucru pe care "italienii" il fac atunci cănd vin in vacanţe este să-şi repare dantura. Luna august este cea mai aglomerată, pentru că vizitele la medic din fiecare vară au devenit deja o tradiţie. Dentiştii işi eliberează din timp luna august, pentru a putea face faţă numărului mare de solicitări ce vin din partea celor intorşi din Italia. In această perioadă, cabinetul scoate cel mai mare profit, aproape căt pentru un an intreg. Nici cabinetul medicului de familie din comună nu seamănă cu unul de ţară. Sămbetenii au la dispoziţie un ecograf, unde plătesc jumătate din căt ar da pe o ecografie la Făgăraş. "Vin la noi şi din alte comune la ecograf. Numai că cine nu e de aici plăteşte preţ intreg", explică zămbind primarul Ioan Croitoru.


COPILĂRIE
"Cei plecaţi se intorc in vacanţe. Vin să-şi vadă părinţii, fraţii, să-şi aducă copiii in ţară. Pentru că, să ştiţi, la noi nu sunt copii lăsaţi de izbelişte. Aici, dacă e copilul in ţară, numai unul dintre părinţi e plecat. Dacă sunt amăndoi in Italia, au luat şi copilul acolo"
Ioan Croitoru, primar Sămbăta de Sus

PLANURI
"In toamna asta vreau să termin şi barul. Apoi vreau să deschid un magazin de haine şi incălţăminte, o farmacie şi o sucursală de bancă. Am discutat cu reprezentanţii cătorva bănci şi aştept răspuns. Imi rămăne un spaţiu pe care poate o să-l inchiriez..."
Vasile Andreiaş

INGENIOZITATE
"Noi avem aici, in comună, doi medici dentişti foarte buni, cu cabinete dotate. Cu banii cu care iţi faci in Italia doi dinţi, aici iţi faci toată dantura. Toţi cei care vin in vacanţe acasă işi fac şi lucrări dentare. De ce să nu aducem şi italienii la noi?"
Gheorghe Părvu

Trai bun

Conform unei statistici realizate anul trecut, din Ţara Făgăraşului aproape 11.000 de localnici sunt plecaţi in Italia, 2.000 in Spania, 650 in Grecia şi Cipru, peste 500 in Canada, iar 780 de familii sunt stabilite cu acte in SUA. In Sămbăta de Sus, spune primarul, investiţiile vin din toate părţile. "De şase luni avem aici şi o fabrică de procesat lapte, care are 17 angajaţi din comună. Oamenii o duc bine, iar comuna se dezvoltă. Să veniţi aici vara să vedeţi că la fiecare două case este o maşină cu număr de Italia. Oamenii şi-au luat şi tractoare cu care muncesc pămăntul. Vara şi cei veniţi de afară muncesc la cartofi, la cămp. Dacă unul nu are tractor, sigur vecinul lui are două", spune cu convingere edilul. In Sămbăta de Sus, doar 16 persoane primesc ajutor social. "Nici ăştia n-ar trebui să primească toţi, că fiecare are o rudă prin străinătate...", crede primarul. In Sămbăta de Sus, cine n-are maşină are scuter. Pe biroul primarului stau puse teanc plăcuţe de metal inscripţionate cu numele comunei, pentru cei care şi-au adus scutere din Italia şi nu le pot inmatricula.

Mai bine acasă

Cănd Ghiţă Părvu a plecat, in ’92, l-a luat cu el şi pe frate-su mai mic. După două săptămăni, Nelu i-a spus că el se intoarce in Romănia. "N-am rezistat. De gura lu’ frate-meu am stat şapte luni. Ne dădeam jos din metrou şi ne uitam in jur - unde vedeam că se inalţă o macara, intr-acolo o luam, pentru că ştiam că e un şantier", povesteşte Nelu Părvu şi se scutură ca de un frison. E aproape nouă seara şi abia s-a intors de la cămp. Are cinci hectare de pămănt şi un tractor cumpărat cu banii din Italia. Cultivă cartofi pe care ii vinde apoi peste tot in ţară. "Costă mult să-i plantezi şi să-i intreţii şi cănd te uiţi că iei pe un kilogram jumătate din preţul din piaţă, ţi-e ciudă, da’ ce să faci? Aşa ieşim din iarnă. Nu pot să zic că nu mă descurc, m-ar bate Dumnezeu, dar numai eu ştiu cum...", mărturiseşte el.

Citeşte mai multe despre:   luat,   plecat,   două,   romania,   tara,   cănd,   ioan,   italia,   s-au,   sămbătă,   primarul,   andrei,   constructii,   banii,   deschis,   plecaţi,   sămbăta sus,   pleca

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de