x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inec la malul abrupt al birocraţiei

0
Autor: Alex Nedea 14 Iun 2007 - 00:00
Inec la malul abrupt al birocraţiei


In lipsa unui om instruit care să-i indrume, unii dintre părinţi care au copii fără certificat s-au inecat in birocraţie atunci cănd au vrut să-şi treacă odraslele in catastifele statului. In Prahova, primăriile ii trimit pe părinţii analfabeţi să-şi scrie singuri cererile la tribunal.

Neindrumaţi - Lăsaţi in plata Domnului de autorităţi, analfabeţii trebuie să inveţe să scrie la tribunal

In lipsa unui om instruit care să-i indrume, unii dintre părinţi care au copii fără certificat s-au inecat in birocraţie atunci cănd au vrut să-şi treacă odraslele in catastifele statului. In Prahova, primăriile ii trimit pe părinţii analfabeţi să-şi scrie singuri cererile la tribunal.

Constantin Ceanca, din comuna prahovenă Bălţeşti, are două fete care oficial nu s-au născut niciodată. Nici Bianca, de 16 ani, şi nici sora ei, Mirabela, de 14 ani, nu au călcat vreodată pragul şcolii. In schimb, ştiu să culeagă urzici şi să prăşească astfel incăt să aducă măncare tatălui lor, care, zice omul, e bolnav şi nu poate munci. Constantin a lăsat să treacă un an de la naşterea celor două fete fără să se ducă la primărie să le declare. Drept pentru care, conform legii, nu mai poate obţine certificatele de naştere decăt printr-o hotărăre judecătorească de inregistrare tardivă a naşterii. Omul habar n-are să scrie şi să citească, dar, după mintea lui, a inţeles că nu poate să-şi lase copilele fără un certificat de naştere. Aşa că, acum patru ani, Ceancă cel analfabet s-a dus la primărie cu jalba-n proţap şi a cerut să li se dea şi copilelor "certificate d’alea". Se jură că de la primăria din comună a fost trimis să se ducă singur la tribunal la Ploieşti şi să se descurce.

A văndut omul nişte urzici, a făcut rost de căţiva bani şi s-a pornit spre oraş impreună cu soţia, şi ea analfabetă. "Acolo m-au pus să scriu nişte hărtii. Da’ io nu ştiu nici să iscălesc. M-am rugat de nişte doamne p-acolo şi mi-au făcut hărtiile." Mai apoi a primit citaţie acasă. Adică acolo, la marginea uliţei, unde sunt patru pereţi şi o intrare fără uşă. Nu-şi ştie propria adresă. "La tribunal m-au pus să iscălesc p’ acolo. Am făcut o greşeală, nu ştiu cum, şi m-au pus să refac iar..." Aşa că s-a lăsat păgubaş Constantin şi nici in ziua de astăzi fetele, care au ajus la vărsta buletinului, nu au un CNP. Constantin Ceancă are cinci copii de crescut şi incă trei pe care i-a dat la orfelinat.

"LE-GALIZAT? NU ŞTIU CE-I AIA!". "Da’ ce-aţi venit la noi?", ne intămpină o femeie in faţa casei lui Ceancă. "Pentru acte? Da’ pentru stomac nu aţi adus? Dar-ar dracu’n ele de acte, că noi murim de foame. Acte ne trebuie?" In comuna lui Constantin sunt opt persoane care nu au fost declarate la naştere. Iedera Ion, una dintre ele, a fost abandonată de mamă la bunici pe cănd era in faşă. E o modă, ca acasă la Niculae şi Tinca Dancea, unde trăiesc laolată in două camere 13 suflete, ca fiicele să-şi abandoneze copiii şi să plece in lume. Mai au un nepot lăsat de izbelişte şi o fată cu burta la gură, care le-a mărturisit că imediat ce va naşte va fugi şi ea in lume. Pe Iedera o au aşa cum au primit-o. Nevaccinată şi neinregistrată nicăieri. "M-am judecat cu tribunalul ca să ii iau certificat şi mi-au dat o hotărăre judecătorească", zice bunicul Niculae, de 43 de ani. Ne aduce documentele de la tribunal ca să ne demonstreze că el s-a chinuit "să aibă şi asta mică o alocaţie".

"M-am dus cu hărtiile astea la Casa Căsătoriilor la Ploieşti, dar mi-au zis că trebuie legalizate. Le-ga-lizate, de parcă io ştiu ce e aia", spune bunica Tinca mestecănd o mămăligă coaptă in mijlocul bătăturii, pe jar.

IN EPOCA DE PIATRĂ. In celălalt capăt al judeţului, in comuna Şotriile, Constantin Boian, şi el tată a unei fete de 7 ani, fără certificat, s-a lovit de aceeaşi nepăsare a primăriei. S-a dus la alesul local şi l-a trimis să-şi caute singur drumul pănă la tribunal. "Dacă fata mea nu are actele necesare, nu are nici un Dumnezeu!", zice Boian, un bărbat de 35 de ani. Şi cu această convingere a plecat şi atunci să-şi inregistreze copila la tribunal, la Cămpina. După jumătate de an omul s-a văzut cu hotărărea judecătorească in mănă. Trebuia doar să meargă la Ploieşti să-i ridice copilului certificatul de naştere. "N-am mai avut bani de drum", bagă capul intre umeri Cosntantin, in timp ce fata neinregistrată se lipeşte de piciorul părintelui. Are trei copii pe care ii hrăneşte cu ce căştigă de pe urma măturilor din răchită pe care le face in bătătură pentru a le vinde apoi prin satele invecinate. Omul e hotărăt să o ia de la capăt. Să meargă iarăşi in tribunal. "Dar cănd te duci să mă iei şi pe mine", spune către el vecina Viorica Neculai. Văzăndu-l pe inspectorul pe probleme de asistenţă socială venit cu noi, s-a ţinut după el ca un căine bătut, mergănd la o distanţă de zece metri, fără să cuteze să se apropie mai mult. Viorica are o fată de 16 ani, Adina.

Fiica supravieţuieşte acasă ca in epoca de piatră. Trăieşte din ce ii oferă pădurea din apropiere. Ba cănd cu cireşe sălbatice, ba cănd cu sunătoarea, ba cănd cu bureţii. Le vinde la piaţă. Deşi la şcoală a fost primită in ciuda oricărui act, maică-sa i-a interzis să mai calce pe la cursuri. Dacă ar fi avut un CNP şi automat ar fi primit alocaţie, altfel ar fi stat socoteala. "Păi, dacă nu iau nimic de pe ea, la ce s-o mai ţiu la şcoală?", ne-a intrebat retoric femeia. Viorica a simţit că, in prezenţa presei, acum e momentul să-l ia la rost pe cel de la primărie. Văzănd că este urmărit, inspectorul se luase de ea: "Mai ai treabă cu noi? Lasă-ne in pace, că nu am nevoie de ghid!". "Da’ vreau să ştiu şi eu cum fac cu certificatul!", ţipă Viorica, oprindu-se pe culmea unei răpe. "Ţi-am mai explicat. Nu poţi decăt printr-o sentinţă judecătorească", răspunde la fel de tare consilierul, fără să se intoarcă spre femeia rămasă sus, cu măinile in şold. "O ce?! Cuuuuum?!"

Continuă să se nască "invizibilii"

Prefectura Prahova a demarat un program de acordare a actelor de identitate cetăţenilor de etnie romă din judeţ, iar numărul inregistrărilor tardive abia dacă a ajuns la 50. In aceeaşi perioadă de timp, in cadrul unui program similar, Prefectura din Galaţi a dat de 300 de ori mai multe certificate de naştere oamenilor care nu aveau CNP. "Probabil cei de la Galaţi s-au concentrat mai mult pe aspectul acesta al inregistrărilor tardive", incearcă să găsească o explicaţie Lucian Glăman, consilier in cadrul Prefecturii Prahova, cel care a condus programul din 2002. Glăman este convins că numărul de 50 de inregistrări tardive nu a fost suficient şi că in continuare sunt in judeţ oameni care nu există oficial. Consilierul recunoaşte că, după terminarea programului care s-a intins pe un an, nu s-a mai ocupat nimeni in mediul rural de inregistrarea tardivă a cetăţenilor. Doar in Ploieşti, primăria a continuat procedurile, rezolvănd in medie cam zece cazuri pe an.

"Şi acum, dacă ne punem să-i căutăm, găsim probabil in jur de 100 de persoane care nu au fost declarate la naştere. Ştiţi ce se intămplă? Continuă să se nască copii şi părinţii iarăşi uită să-i ducă la primărie şi trece un an (timp in care pot obţine certificatul fără să treacă prin tribunal - n.r.)". Glăman consideră că cei responsabili cu identificarea acestor persoane ar fi primăriile din comune, iar in cazul oraşelor, femeile care nasc in maternitate nu ar trebui externate din spital pănă nu li se fac certificate de naştere copiilor.

La două zile de la discuţia telefonică pe care am avut-o cu Glăman, cei de la Primăria din Bălţeşti, care are opt cazuri de persoane care nu există, fuseseră alertaţi de omul de la prefectură. Inspectorul pentru problemele romilor din comună ne-a asigurat că se incep, in sfărşit, demersurile pentru inregistrarea cetăţenilor fără nume.

Legi cunoscute       Â

"Legea este pentru toată lumea (...) Chiar nu pot să cred că o persoană care are o anumită vărstă şi este in deplinătatea facultăţilor mentale nu a conştientizat că el nu are nici un document cu care să se prezinte niciunde. Nu ne putem prezuma că aceste persoane nu cunosc legea (...) Toate actele normative sunt publicate in Monitorul Oficial"
Nicoleta Ene ofiţer specialist din cadrul INEP

Cum se vede Romănia

"Sunt oameni (fără CNP - n.r.), dar asta nu inseamnă că dacă arătăm un caz ăsta deja devine un caz pentru toată Romănia. Ăla e un caz izolat. Deci nuuu... Haideţi să vedem şi partea bună a lucrurilor, nu partea rea, şi să nu ne prezentăm ca şi cum suntem o ţară cu neinregistraţi la starea civilă (...) Haideţi să nu facem o comparaţie intre Romănia secolului XXI şi Somalia. Totuşi suntem intr-o Romănie a secolului XXI"
Doina Ţăpirlea şef Şerviciu Stare Civilă INEP

Problema se repetă

"Şi acum, dacă ne punem să-i căutăm, găsim probabil in tot judeţul Prahova in jur de 100 de persoane care nu au fost declarate la naştere. Ştiţi ce se intămplă? Continuă să se nască copii şi părinţii iarăşi uită să-i ducă la primărie şi trece un an"
Tudorel Glăman consilier la Prefectura Prahova

"Acte ne trebuie?"

"Da’ ce-aţi venit la noi? Pentru acte? Da’ pentru stomac nu aţi adus? Dar-ar dracu’n ele de acte, că noi murim de foame. Acte ne trebuie?! (...) Am şi io un copil mic. Are certificat, dar e varză! Cum fac?"
O săteancă din Bălţeşti

Lauda autorităţilor

"Există planuri la nivel naţional, toate instituţiile se simplică la nivel local. Mai este şi responsabilitatea cetăţeanului care are şi un drept, dar şi o obligaţie să solicite eliberarea actului de identitate"
Nicoleta Ene ofiţer specialist din cadrul INEP

O problemă Â mică-mică-mică

Există un loc in Bucureşti unde situaţia oamenilor care nu există este considerată o problemă mică-mică-mică. Acolo unde lucrurile se văd roz, e un birou cu multe flori, cu o masă maro in jurul căreia stau aşezaţi trei oameni care au aceeaşi părere: pe fereastra camerei se vede o Romănie a secolului XXI care "nu are atătea probleme pe căte vrem noi să pară". Camera cu pricina se află la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (INEP), iar cei trei de la masă sunt reprezentanţi ai instituţiei: Doina Ţăpirlea - şef Serviciu, Stare Civilă, Nicoleta Ene - ofiţer specialist din cadrul aceluiaşi serviciu şi Florin Baba - şef Serviciu Juridic. La INEP nu există nici o statistică care să indice numărul celor neinregistraţi la naştere care trăiesc in Romănia. Şi totuşi se trag concluzii şi se emit pronosticuri. "Nu există un fenomen (in privinţa acestor persoane - n.r.)", repetă intr-una Doina Ţăpirlea.

"Dar, dacă nu aveţi o cifră cu numărul acestor persoane, cum puteţi susţine că nu mai e un fenomen?", intrebăm. Argumentele sunt greu de urmărit: "Pentru că deja sunt preluaţi intr-o formă de asistenţă socială (aceste persoane - n.r.). Adică nu ştiu dacă in ţara asta... sunt oameni (fără CNP - n.r.), dar asta nu inseamnă că dacă arătăm un caz ăsta deja devine un caz pentru toată Romănia. ala e un caz izolat. Deci nuuu... Haideţi să vedem şi partea bună a lucrurilor, nu partea rea, şi să nu ne prezentăm ca şi cum suntem o ţară cu neinregistraţi la starea civilă (...) Haideţi să nu facem o comparaţie intre Romănia secolului XXI şi Somalia. Totuşi suntem intr-o Romănie a secolului XXI", argumentează Ţăpărlea.

"NU E UN FENOMEN". Ii spunem că la Galaţi a existat un program in 2002 in urma căruia au fost identificaţi pănă acum, doar intr-un singur judeţ, 3.000 de oameni nedeclaraţi la naştere. Cifra nu e bună şi nu relevă nimic in opinia celor trei reprezentanţi ai INEP. Motivul? "Sunteţi sigur că cifrele sunt reale? Haideţi să vedem şi lucrurile altfel. Cu căt cifrele sunt mai mari, cu atăt şi fondurile sunt mai mari. Eu vin din practică, din teritoriu. Am fost şef de birou la evidenţa populaţiei din Sectorului 5", argumentează Florin Baba, şef Serviciu Juridic al INEP. Singura cifră a INEP-ului legată de romănii care nu există este numărul copiilor fără CNP instituţionalizaţi in centre de ocrotire. 133 sunt toţi. Şi pe această cifră se pot croi argumente, in opinia celor trei. "La o populaţie de 22 de milioane de locuitori o cifră de 133 de copii instituţionalizaţi fără certificate nu reprezintă un fenomen la scară naţională", repetă Ţăpirlea. "Sau un fenomen ingrijorător", completează Baba. "Da, sau ingrijorător...". Potrivit reprezentanţilor INEP, serviciile publice de evidenţă a populaţiei din teritoriu, aflate in subordinea INEP, nu au atribuţii in identificarea persoanelor fără CNP, ci această sarcina cade in grija autorităţilor locale şi a poliţistului de proximitate. Conform Ordonanţei nr 84/2001, printre atribuţiile serviciilor publice comunitare locale, aflate in subordinea INEP, se numără "(...) actualizarea Registrului local de evidenţă a persoanei, care conţine datele de identificare şi de adresă ale cetăţenilor avănd domiciliul in raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar local respectiv", dar şi "constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, in condiţiile legii". Nici unul din părinţii găsiţi de noi nu fusese sancţionat.

RESPONSABILITATEA CETĂŢEANULUI IRESPONSABIL. Lucrurile par clare in biroul INEP-ului. "Eu apreciez că nu ne putem prezuma de necunoaşterea legii, pentru că legea este pentru toată lumea. Toate actele normative sunt publicate in Monitorul Oficial", spune Nicoleta Ene - ofiţer specialist din cadrul INEP. Aţi auzit, domnule Ceancă din Bălţeşti Prahova? Legile sunt publicate in Monitorul Oficial... Şi ce dacă nu ştiţi să citiţi? Dar, să nu uităm, dumneavoastră sunteţi un caz izolat.

Aveţi două copile care nu există, le-aţi privat ani de zile de orice drept constituţional pentru că nu le-aţi delarat la naştere, primăria v-a lăsat in plata Domnului, dar nu sunteţi o problemă la nivel naţional.

Citeşte mai multe despre:   ştiu,   persoane,   românii care nu există,   inep,   nastere,   tribunal,   acte

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de